Addressing violence In schools through education for democratic citizenship and human rights education: A collaborative and reflective report on sustainable means for addressing and preventing violence in schools. Produced in cooperation with Greece, Hungary, Montenegro, Poland and Romania. – Strasbourg: Council of Europe, 2017. – 62 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/16807004db
Mai multe publicatii
http://pjp-eu.coe.int/fr/web/charter-edc-hre-pilot-projects/outcomes-publications
Publicația reprezintă rezultatul proiectului-pilot realizat în baza Cartei Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie și pentru drepturile omului (ECD/HRE) despre care găsiți informații în română în broșura disponibilă la acest link: http://cpescmdlib.blogspot.md/2014/05/coe-epublicatii-democratia-si.html. Textul Cartei poate fi consultat aici: https://rm.coe.int/1680487883.
Proiectul-piot care a stat la baza acestui raport s-a numit ”Soluționarea violenței în școală prin ECD/HRE” și la el au participat echipe din Grecia, Ungaria, Muntenegru, Polonia și România.
Obiectivele principale ale acestui proiect au fost creșterea gradului de conștientizare cu privire la violența școlară, studierea
politicilor și practicilor educaționale cu privire la violența școlară și elaborarea unei scheme de recomandări pentru promovarea cetățeniei
democratice și prevenirea violenței în școală.
Aspectul inovator al acestui proiect pilot în raport cu modelele existente a fost: în primul rând, să abordeze problema eliminării violenței prin prisma ECD / HRE în contextul țărilor participante și, într-al doilea rând, să facă acest lucru implicând la elaborarea modelului de prevenire a violenței părți interesate și instituții ale societății civile (ONGuri, organizații de tineret) care reprezintă grurpuri social vulnerabile afectate de violența școlară.
Aspectul inovator al acestui proiect pilot în raport cu modelele existente a fost: în primul rând, să abordeze problema eliminării violenței prin prisma ECD / HRE în contextul țărilor participante și, într-al doilea rând, să facă acest lucru implicând la elaborarea modelului de prevenire a violenței părți interesate și instituții ale societății civile (ONGuri, organizații de tineret) care reprezintă grurpuri social vulnerabile afectate de violența școlară.
Ipotezele fundamentale ale proiectului și abordarea metodologică:
Violența școlară nu încalcă doar dreptul la educație în sine, dar și alte drepturi fundamentale ale omului, prinre care dreptul individului la demnitate umană și integritate personală. Prin urmare, eliminarea violenței școlare este de o importanță primordială pentru fortificarea drepturilor omului, cetățeniei democratice și coeziunii sociale.
Violența exprimată la școală nu poate fi percepută și înțeleasă ca un fenomen exclusiv școlar.
Conceptul central al proiectului este că violența la școală rezultă din ierarhiile sociale înrădăcinate în societatea mai largă și în cadrul instituțiilor de învățământ în special; violența școlară reproduce stereotipurile care generează prejudecăți, izolează, stigmatizează și victimizează anumite grupuri sau practici sociale. Prejudecățile și agresiunile practicate victimizează cel mai des grupurile mai puțin autoritare (vulnerabile), în special minoritățile și grupurile de migranți, persoanele cu dizabilități, LGBT.
Conceptul central al proiectului este că violența la școală rezultă din ierarhiile sociale înrădăcinate în societatea mai largă și în cadrul instituțiilor de învățământ în special; violența școlară reproduce stereotipurile care generează prejudecăți, izolează, stigmatizează și victimizează anumite grupuri sau practici sociale. Prejudecățile și agresiunile practicate victimizează cel mai des grupurile mai puțin autoritare (vulnerabile), în special minoritățile și grupurile de migranți, persoanele cu dizabilități, LGBT.
Deși la acest subiect au avut loc numeroase activități și intervenții politice, nu se poate afirma că există o concepție clară și acceptată pe larg a violenței. Acest proiect a ținut cont de practicile educaționale și științifice existente care s-au axat pe eliminarea violenței școlare, cum ar fi cele dezvoltate de UNESCO și și-a pus scopul să studieze în continuare modul în care violența este percepută de actorii sociali principali care alcătuiesc comunitatea școlară. Prin urmare, proiectul adoptă o abordare de jos în sus.
Înțelegerea și soluționarea fenomenului presupune implicarea întregii comunități școlare și deschiderea ei către societatea locală.
Întrebările adresate comunității școlare au fost: există violență în școală? Și dacă există, care sunt caracteristicile ei? Pe cine afectează? Poi fi identificate trăsături sociale specifice ale făptașilor și ale victimelor? Există vreo legătură între ierarhiile sociale și categoriile sociale afectate?
O studiere minuțioasă a acestor întrebări necesită de a oferi cuvântul acelor categorii sociale care sunt potențial cele mai afectate de violență. Prin urmare,
metodologia de investigare a problemei a fost bazată pe intervievarea grupurilor-țintă, compuse atât din grupurile sociale existente
în cadrul școlii, cât și din reprezentanții societății civile, asociați
cu grupurile afectate de violență.
Sugestii pentru acțiuni:
A. La nivelul comunităților în cadrul școlilor
A. La nivelul comunităților în cadrul școlilor
Implicarea întregii comunități
După cum a fost menționat, punctul culminant al acestei abordări îl constituie deschiderea școlii către comunitatea mai largă.
"Întreaga comunitate" ar trebui să fie spațiul public al școlii cu o guvernare democratică deliberativă, bazată pe dialog, transparență, toleranță și respect pentru eterogenitate. Conștientizarea socială a inegalităților și practicilor discriminatorii, secularitatea, afirmarea diversității sociale, culturale și de gen reprezintă elemente esențiale pentru construirea întregii comunități ca o strategie durabilă de prevenire a violenței în școală. Unele părți interesate care ar putea contribui la prevenirea și gestionarea violenței sunt autoritățile locale (municipalitatea), serviciile sociale municipale (asistenți sociali, psihologi), grupurile activiste, organizațiile neguvernamentale și ale societății civile, muzeele și universitățile. Prin deschiderea către comunitatea locală, violența școlară este pusă în evidență și conceptualizată ca un fenomen social care trebuie privit ca o problemă colectivă, apoi soluționată și gestionată. Dezvoltarea și menținerea unui dialog între profesori, părinți, elevi și alte autorități locale reprezintă o intervenție de maximă importanță pentru combaterea violenței. Acest lucru ar putea fi implementat prin întâlniri regulate pentru a rezolva problemele curente din viața școlară prin promovarea muncii în echipă și crearea unui climat școlar pozitiv. Această colaborare ar putea conduce la strategii mai eficiente de soluționare a conflictelor și la o abordare comună a reglementărilor privind disciplina, deoarece metodele disciplinare ale școlilor sunt adesea orientate spre pedeapsă, deci ineficiente sau necorespunzătoare, după cum au raportat țările participante.
Guvernanța democratică a școlilor: O Cartă școlară privind drepturile copiilor și drepturile omului
Potrivit cercetărilor grupurilor de interese, discuția în jurul problemei violenței la începutul fiecărui an școlar (și apoi în mod regulat în cursul anului școlar este foarte importantă pentru prevenirea, gestionarea și combaterea acestui fenomen. Această discuție ar implica în dialog profesori, directori de școală, părinți și elevi, permițând înțelegerea reciprocă și acordul asupra unui plan/cartă școlar/ă acceptată de comun acord și bazată pe principiile EDC/HRE, cum ar fi toleranța, incluziunea și respectul.
Dezvoltarea participării active a elevilor la guvernanța școlară
Elevii
sunt ei înșiși actori importanți în comunitatea școlară și ar trebui să
simtă că școala le satisface așteptările și nevoile. Administrarea
școlii trebuie să încurajeze dezvoltarea cetățeniei active democratice
din partea elevilor, adică participarea activă a elevilor la elaborarea
reglementărilor și activităților școlare. Acest lucru ar putea fi realizat prin utilizarea instituției consiliilor elevilor pentru promovarea dialogului școlar.
Constientizarea profesorilor, autonomia, responsabilitatea si angajamentul profesional
Profesionalismul învățătorilor și angajamentul personal față de munca lor sunt indispensabile pentru abordarea și combaterea violenței în școală. În opinia mai multor participanți la interviuri, educatorii critici care se implică în domeniul drepturilor omului, care caută în mod activ să rămână informați, folosesc o serie de stiluri de predare și încurajează elevii să fie participanți activi în contextul societal larg, știu cum să combată violența în școli. În acest sens, profesorii ar trebui să fie conștienți de probleme cum ar fi homofobia și xenofobia, profesorii ar trebui să comunice în mod eficient atât cu elevii, cât și cu părinții, să aibă încredere în propriile abilități, precum și moralul înalt, stima de sine, energia pozitivă și motivația de a descoperi și a dezvolta practici diferențiate care îmbunătățesc învățarea și incluziunea
O politică școlară de prevenire și consiliere
O politică clară de prevenire este vitală pentru combaterea violenței. O astfel de politică ar trebui planificată, elaborată și aprobată la nivel de școală. O sugestie ar fi pregătirea unui plan de acțiune pentru abordarea eventualelor incidente violente, pentru ca toți membrii comunității școlare să fie conștienți de posibilele modalități de combatere a violenței. De exemplu, o sugestie, care a venit din partea grupurilor de interese din țărilor partenere a fost dezvoltarea proceselor de mediere de la egal la egal. Medierea de la egal la egal este un tip de inițiativă educativă de rezolvare a conflictelor cu efecte pozitive impresionante. Mai mult decât atât, rezolvarea conflictelor ar putea fi sprijinită de serviciile de consiliere ale psihologilor, care ar putea contribui la îmbunătățirea comunicării între membrii școlii (personalul școlii, părinții și învățătorii).
Conștientizarea și susținerea parentală
Importanța rolului părinților în cadrul educației a fost discutată pe larg de către toți cei care au adus informații la acest proiect. În unele țări participante, școlile de consiliere parentală au fost percepute ca fiind esențiale pentru a facilita conștientizarea și susținerea părinților în politica școlii de prevenire a violenței. Asociațiile părinților ar trebui, de asemenea, încurajate să participe la viața școlară și să contribuie la procesele colective, cum ar fi la luarea deciziilor.
B. La nivelul politicii educaționale
Învățământul preuniversitar (universități) / accentul pe educația științelor umaniste și sociale
Pentru a facilita prevenirea și combaterea violenței în școală, profesorii trebuie să fie capabili să înțeleagă și să analizeze violența ca fenomen social. Toți participanții la acestui proiect au subliniat rolul esențial al educației inițiale pentru profesori în pregătirea lor de a face față violenței în școală. A fost bine argumentată ideea că departamentele universitare relevante ar trebui să cuprindă modulele umaniste și de științe sociale, ceea ce nu este întotdeauna cazul departamentelor universitare la care au participat viitorii învățători.
Suport continuu pentru activitatea școlilor și profesorilor
Profesorii, pentru a răspunde provocărilor menționate anterior și pentru a deveni capabili să combată violența școlară, au nevoie de sprijin din partea unor profesioniști instruiți, cum ar fi asistenții sociali și psihologii, precum și recompensele morale ale societății. De asemenea, aceștia au nevoie de seminare de instruire și de predare, care să le permită să abordeze incidentele de violență la școală. În plus, profesorii au nevoie de timp și de spațiu pentru a discuta cu colegii lor și pentru a reflecta colectiv asupra experienței lor profesionale. În acest fel, profesorii ar avea nevoie de timp pentru a-și elabora mai departe practicile și pentru a-și împărtăși preocupările cu colegii în timpul sesiunilor pedagogice. Această strategie ar putea, de asemenea, să prevină cosumarea fizică sau morală a profesorilor.
Importanța educației timpurii
Se consideră esențial ca orice măsură menită să dezvolte cetățenia democratică activă în cadrul educației pentru drepturile omului trebuie să înceapă de la primii ani care sunt fundamentali. Instituțiile de învățământ preșcolar pot fi, în primul rând, locuri de practică politică democratică și, de altfel, spații publice pentru construirea și consolidarea unei culturi a cetățeniei democratice.
Politici cu privire la dezvoltarea leadershipului educațional
Leadershipul educațional are, de asemenea, un rol esențial în promovarea și susținerea culturii democratice în școală și în dezvoltarea unui climat școlar pozitiv care poate funcționa preventiv împotriva violenței. Conducătorii oficiali ai școlilor, cum ar fi directorii de școală și consilierii școlari, poate
acționa în mod decisiv în acest sens, promovând o cultură a dialogului
și facilitând eforturile cadrelor didactice de a lucra pentru
dezvoltarea unei școli democratice. Pentru a
asigura că competențele conducătorilor oficiali ai școlilor corespund sarcinilor lor
critice, s-a sugerat ca aceștia să fie selectați, instruiți și evaluați
în mod corespunzător.
Mai multe informații la acest subiect, găsiți în dosarul tematic ”Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală”, disponibil la adresa http://cpescmdlib.blogspot.md/2013/03/prevenirea-si-combaterea-violentei-in.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu