UE: e - publicatii recente

Consiliul European și Consiliul  - Casa statelor membre. - - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018. - 60 p.

[Accesat  10.04.2018]

Disponibil la  : https://publications.europa.eu/s/gnwo

De ce avem nevoie de summituri? Cine decide politicile UE? Cum se adoptă actele legislative ale UE?
Această broșură se axează pe rolul Consiliului European și al Consiliului în elaborarea politicilor UE și explică termenii și conceptele de bază în 13 fișe informative concise.
Puteți citi orice fișă informativă doriți, în orice ordine. Fiecare fișă informativă se citește în mai puțin de 5 minute. Fișele informative conțin linkuri către către scurte materialevideo și alte resurse.

Cuprins
Fișa informativă 1 – Consiliul European
Fișa informativă 3 – Cine participă la summituri și la Consilii în casa statelor membre?
Fișa informativă 4 – Președintele și Președinția
Fișa informativă 5 – Reprezentanții permanenți și Coreper
Fișa informativă 6 – Grupurile de lucru la nivel de experți ale Consiliului
Fișa informativă 7 – Secretariatul Consiliului
Fișa informativă 8 – Cum se iau deciziile
Fișa informativă 9 – Cum legiferează Uniunea (și de ce)
Fișa informativă 10 – Cum decide Uniunea asupra politicilor (și de ce)
Fișa informativă 11 – Cum planifică și decid statele membre bugetul Uniunii
Fișa informativă 12 – Relațiile externe
Fișa informativă 13 – Urmărirea lucrărilor Consiliului


Vizionarii din istoria integrării europene .Cuvinte care au dus la crearea Uniunii . -  Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018. - 28 p. [Accesat  10.04.2018]

Disponibil la  : https://publications.europa.eu/s/gnwN

25 martie 1957 a fost o zi importantă pentru integrarea europeană. La data respectivă, șefii de stat a șase țări europene au semnat Tratatul de la Roma. Acest document reprezintă în continuare piatra de temelie a Uniunii Europene. În perioada premergătoare acestui eveniment crucial, oameni de stat din întreaga Europă au vorbit și au scris despre viziunea lor asupra Uniunii. Cuvintele lor celebre au făcut posibilă o înțelegere comună a obiectivelor și a principiilor care stau la baza Uniunii Europene chiar și astăzi. Cu ocazia sărbătoririi celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma și pentru a aduce un omagiu acestor personalități, prezentăm o selecție de fragmente din cele mai cunoscute discursuri și scrieri ale lor. 

CoE: E-publcatii: Impactul crizelor economice asupra drepturilor omului

The impact of the economic crisis and austerity measures on human rights in Europe: Feasibility study: Adopted by the Steering Committee for Human Rights (CDDH) on 11 December 2015. – Strasbourg, Council of Europe, 2016. – 46 p. - [Accesat la 05.06.2017].

Disponibil: http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/cddh/Publications/Impact%20economic%20crisis%20CDDH.pdf

L’impact de la crise économique et des mesures d’austérité sur les droits de l’homme en Europe: Etude de faisabilité: Adoptée par le Comité directeur pour les droits de l’homme (CDDH) le 11 décembre 2015. – Strasbourg, Conseil de l’Europe, 2016. – 48 p. - [Accesat la 05.06.2017].

Disponibil: https://edoc.coe.int/fr/index.php?controller=get-file&freeid=7303

”Drepturile persoanei umane sunt (…) amenințate de către repercusiunile crizei economice și de către creșterea inegalităților. … societățile europene au suferit efectele recentei crize economice, care a alterat profund coeziunea socială în multe State membre și care ar putea finisa prin compromiterea statului de drept și a democrației.”, a menționat Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei în Raportul său privind situația democrației, drepturilor omului și statului de drept în Europa” din 17 aprilie 2014.

UE: Intrări noi - Mai 2015

340.1 / Ş-85    , III-123791

Conferința științifică ”Știința juridică autohtonă prin prisma valorilor și tradițiilor europene” (Symposia Professorum) : Metode și forme de racordare a studiilor juridice autohtone la standardele și valorile europene : 19 octombrie 2011 / Red.-șef. : Vitalie Gamurari; Resp. de ed. : Alexandr Cauia . ─ Chișinău : Grafema Libris, 2014. - 309 p.Antetitlu : Univ. Liberă Intern. din Moldova [et al.], Bibliogr. Bibliogr. la sf. art.
ISBN: 978-9975-52-165-9

 KLIP, André. Dreptul penal european : O abordare integrativă / André Klip; Trad. din lb. engl. de Dana Manole .- Chișinău : Cartier, 2014. - 582 p. : tab. - (CARTIER Juridic). Bibliogr. Bibliogr. : p. 547-551
ISBN: 978-9975-79-868-6

 Varianta electronica

341.4, III-123795

Ce înseamnă recunoaștere reciprocă, în contextul mandatului european de arestare? Cum își poate invoca un acuzat dreptul Uniunii Europene? Când poate fi aplicată Carta drepturilor fundamentele în cadrul procedurilor penale naționale? Acestea sunt doar câteva întrebări abordate de profesorul André Klip, în cea de-a doua ediție a cărții „Dreptul penal european. O abordare integrativă”. 

Lucrarea  reprezintă o analiză aprofundată a jurisprudenței Curții de Justiție și a legislației comunitare. Această lucrare descrie configurația în dezvoltare a sistemului justiției penale al Uniunii Europene, prezentând o imagine coerentă și complexă a legislației adoptate și a jurisprudenței la nivelul UE.

În plus, cartea îl provoacă pe cititor să evalueze influența reciprocă dintre Uniunea Europeană și dreptul penal național, și explică modul în care legislația UE va prevala de obicei, deși dreptul penal național rămâne relevant. Lucrarea include analiza unei multitudini de decizii judecătorești și instrumente juridice, care alcătuiesc Dreptul Penal European.

Această a doua ediție actualizată și extinsă acoperă recentele evoluții de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, incluzând o analiză complexă a practicii rezultate în urma aplicării noilor instrumente juridice. Lucrarea realizează o revizuire completă a legislației și practicii UE în materie penală. În această carte sunt supuse analizei materialele juridice relevante pentru practica statelor membre ale Uniunii Europene și care pot servi drept model de bune practici pentru Republica Moldova, în special în perspectiva asocierii la Uniunea Europeană.

339.9 G -83, I-1262539

Integrare economică europeană : Suport de curs /Universitatea de Stat din Moldova,  Alexandru Gribincea, Natalia Cărbune . ─ Chișinău : CEP USM, 2014. - 204 p.

Bibliogr. Bibliogr. : p. 200-203
ISBN: 978-9975-71-503-4

UE: e- publicaţii - Finanțarea pe termen lung a economiei europene

Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri menit să stimuleze modalități noi și diferite de a debloca finanțarea pe termen lung și de a contribui la reluarea creșterii economice durabile în Europa. În cadrul Strategiei Europa 2020 și al pachetului privind energia și clima pentru 2030, vor fi necesare investiții semnificative pe termen lung în infrastructură, în noile tehnologii și inovare, în cercetare și dezvoltare și în capitalul uman. Conform estimărilor din cadrul mecanismului pentru interconectarea Europei, numai necesitățile de investiții în rețelele de infrastructură în domenii precum transporturile, energia și telecomunicațiile care prezintă importanță la nivelul UE se ridică la 1 bilion EUR de acum până în 2020.

Criza economică și financiară a afectat capacitatea sectorului financiar de a canaliza fondurile către economia reală, în special pentru realizarea de investiții pe termen lung. Dintotdeauna, Europa s-a bazat în mare măsură pe bănci pentru finanțarea economiei reale (băncile asigură două treimi din finanțare, în comparație cu o treime în Statele Unite). Pe măsură ce băncile reduc efectul de levier, se înregistrează o scădere a finanțărilor în toate sectoarele economiei – de exemplu, mai puțin de o treime din IMM-urile olandeze și grecești și doar aproximativ jumătate din IMM-urile spaniole și italiene au obținut integral creditele solicitate în 2013.

Este indispensabil să se adopte măsuri de restabilire a condițiilor pentru creștere durabilă și pentru investiții și, în parte, aceasta înseamnă găsirea unor modalități noi de canalizare a fondurilor către investițiile pe termen lung. 

Cartea verde a Comisiei privind finanțarea pe termen lung a economiei europene, adoptată în martie 2013 , a lansat o dezbatere amplă, în cadrul căreia au intervenit toate segmentele economiei . Pachetul de măsuri adoptat la 27 martie 2014 cuprinde o comunicare privind finanțarea pe termen lung a economiei, o propunere legislativă referitoare la un nou set de norme privind fondurile de pensii ocupaționale și o comunicare privind multifinanțarea („crowdfunding”). Comunicarea se bazează pe răspunsurile oferite în cadrul acestei consultări și al dezbaterilor din forumurile internaționale, cum ar fi G20 și OCDE. Aceasta identifică măsurile specifice pe care UE le poate adopta pentru a promova finanțarea pe termen lung.

CoE: e-publicaţii: Apărarea drepturilor omului în perioadele de criză economică

Safeguarding human rights in times of economic crisis:Issue Paper published by the Council of Europe Commissioner for Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe, November 2013. - 63 p.

“Guvernele multor state din Europa, atunci când impugn măsuri de austeritate, uită de obligaţiile sale în materie de drepturi ale omului, în special drepturile sociale şi economice ale celor mai vulnerabile persoane, necesitatea de a garanta accesul la justiţie şi dreptul la un tratament egal. Cu părere de rău, creditorii internaţionali neglijează includerea în multe dintre programele de asisitenţă a considerentelor ce ţin de drepturile omului”, a menţionat Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Nils Muižnieks, cu ocazia publicării unui studiu dedicate impactului crizei economice asupra protecţiei drepturilor omului.

Comisarul subliniază faptul că măsurile de austeritate subminează drepturile omului din mai multe puncte de vedere:. "Deciziile naţionale privind măsurile de austeritate şi planurile internaţionale de salvare sunt lipsite de transparenţă, participare a publicului şi responsabilitate democratică. În unele cazuri, condiţiile foarte restrictive care sunt impuse împiedică guvernele să investească în programele esenţială de protecţie socială, sănătate şi educaţie. În cazul în care Uniunea Europeană, actorul central al crizei, ia decizii privind guvernanţa economică în statele sale membre şi în cazul în care Troica defineşte condiţiile care însoţesc planurile de salvare şi de împrumut, ar trebui să fie mai bine luat în considerare impactul acestora asupra drepturilor omului.”

„Criza economică are consecinţe grave pentru grupurile vulnerabile, în special pentru copii şi tineri. Şomajul în rândul tinerilor a atins niveluri record în Europa, unde milioane de tineri fără un loc de muncă şi-au văzut compromis viitorul. Reducerea alocaţiilor pentru copii şi familii, în domeniul sănătăţii şi educaţiei au complicat şi mai mult situaţia milioanelor de familii. Un număr tot mai mare de copii abandonează şcoala pentru a găsi locuri de muncă şi a-şi sprijini familiile. Ei riscă să regrete toată viaţa această întrerupere a procesului de învăţământ. Situaţia creată agravează şi mai mult instabilitatea locurilor de muncă şi duce la reapariţia muncii copiilor, mai exact a exploatării lor”.

Comisarul a subliniat necesitatea urgentă de a da un nou impuls modelului social european, bazat pe demnitatea umană, solidaritatea între generaţii şi accesul la justiţie pentru toţi. “Guvernele ar trebui să se orienteze în mod prioritar asupra reducerii şomajului printre tineri şi şomajului termen lung şi să menţină în perioada de criză pilonii de protecţie socială care să garanteze un venit minim şi îngrijiri medicale de bază. De asemenea, ar trebui garantat un aces efectiv la justiţie pentru toţi, inclusiv în perioada de recensiune economică, prin asigurarea funcţionării adecvate a sistemului judiciar şi mecanismului de asistenţă juridică”. În plus, guvernele ar trebui să realizeze în mod sistematic studii care să evalueze impactul bugetelor şi politicilor sociale şi economice asupra drepturilor omului şi egalităţii, mai ales pentru grupurile vulnerabile. „Pentru a diminua impactul disproporţionat al crizei şi efectele cumulative ale măsurilor de austeritate sunt necesare măsuri pozitive în favoarea grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, romi şi femei”.

Pe final, Comisarul a insitat pe contribuţia esenţailă a instituţiei ombudsman-ului, a instituţiilor drepturilor omului şi a organisemlor de promovare a egalităţii la identificarea răspunsurilor la criză compatibile cu drepturile omului şi protecţia persoanelor aflate în dificultate. În timp ce asistăm la o creştere a solicitării serviciilor acordate de aceste structuri naţionale de drepturi ale omului, numeroase instituţii se confruntă cu reduceri de buget şi de personal şi cu lichidarea birourilor regionale sau fuzionarea acestora într-o structură mai puţin specializată. „Guvernele ar trebui să consolideze capacitatea acestor structuri de a soluţiona plângerile relative la drepturile sociale şi economice; de asemenea guvernele ar trebui să solicite opinia lor independentă atunci când iau decizii ce ţin de bugete şi măsuri de austeritate, în scopul de a evalua cât mai corect impactul acestor decizii asupra drepturilor omului şi egalităţii.”

UE: Întrări noi (octombrie)

325.14:616-082(4)  II-701279

Migration and health in the European Union  / ed. : Bernd Rechel, Philipa Mladovsky, Walter Devillé, ...[et al.]; International Organization for Migration ; ...[et al.] . ─ Maidenhead : Open University Press, 2011. - XX, 257 p. - (European Observatory on Health Systems and Policies Series).. - Bibliogr. Bibliogr. la sf. art.  ISBN: 978-0-33-524567-3

 The increasing diversity of populations in Europe, including a growing proportion of migrants, creates new challenges for health systems, which have to adapt in order to remain responsive.

This book explores the overall context of migration and health in the European Union, addresses the rights of migrants to health and looks at problems in their access to health services, explores the challenges and opportunities in monitoring migrant health, reviews the health issues faced by migrants in Europe, discusses the policy response so far and the need for culturally responsive health services, provides examples of best practice, and looks at the policy implications of the findings presented.

It will be of value to researchers, policy-makers and practitioners keen to understand what can be done at the European, national and regional levels to improve migrant health in Europe.

Introducere/continut