Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Nils Muižnieks. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Nils Muižnieks. Afișați toate postările

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului: Limitarea spațiului acordat organizațiilor pentru drepturile omului


Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, a publicat, la 4 aprilie 2017, un articol în Carnetul drepturilor omului despre condițiile în care acționează organizațiile de apărare a drepturilor omului.
traducere neoficială

”În ultimii ani, am constatat confirmarea unei tendințe clare spre regresiune în ceea ce privește libertatea de asociere în mai multe țări europene, care afectează mai ales organizațiile și apărătorii drepturilor omului”, a declarat Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, într-un nou articol publicat în Carnetul drepturilor omului.

”Creșterea presiunii și a obstacolelor cu care se confruntă, pot lua diferite forme: restricții juridice și administrative; acțiuni de hărțuire și sancțiuni judiciare, inclusiv urmăriri penale pentru nerespectarea noilor reglementări care sunt tot mai restrictive; campanii de denigrare și de ostracizare orchestrate împotriva grupurilor independente; amenințări și acțiuni de intimidare și chiar violențe fizice împotriva membrilor acestor organizații. Uneori, atmosfera este atât de ostilă încât forțează acțiunile în favoarea drepturilor omului să se manifeste la limită sau chiar în mod clandestin.”



Citeşte tot articolul, disponibil la: http://www.coe.int/ru/web/commissioner/blog/-/asset_publisher/xZ32OPEoxOkq/content/the-shrinking-space-for-human-rights-organisations?_101_INSTANCE_xZ32OPEoxOkq_languageId=en_GB

În limba engleză: The Shrinking Space for Human Rights Organisations
În limba franceză: La marge de liberté des organisations de défense des droits de l’homme s’amenuise
În limba rusă: Пространство для деятельности правозащитных организаций сужается

Disponibil:
http://www.coe.int/ru/web/commissioner/-/the-shrinking-space-for-human-rights-organisations

Mai multe articole ale Comisarului CoE pentru Drepturile Omului:

 

 

 

CoE:E_publicaţii_2015: Raportul anual al Comisarului pentru Drepturile Omului

Annual activity report 2014 by Nils Muižnieks, Council of Europe Commissioner for Human Rights: Presented to the Committee of Ministers and the Parliamentary Assembly - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2015. - 71 p.

Rapport annuel d'activité 2014 de Nils Muižnieks, Commissaire aux droits de l'homme du Conseil de l'Europe: Présenté au Comité des Ministres et à l’Assemblée parlementaire. - Strasbourg: Conseil de l'Europe, 2015. - 81 p. 


"Anul 2014 a fost un an nefast pentru drepturile omului în Europa. Pe parcursul anului, mii de oameni care nu ar fi trebuit să moară, şi-au pierdut viaţa, mai ales în Marea Mediterană şi în Ucraina de Est. Ei nu ar fi trebuit să moară într-o Europă care se mândreşte că este un spaţiu în care predomină statul de drept şi democraţia, pe un continent care susţine că a învăţat lecţiile din istoria sa sângeroasă şi violentă », a declarat  Nils Muižnieks,, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, prezentându-şi raportul său anual de activitate pentru 2014, în cadrul sesiunii APCE. 

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului: Sunt necesare măsuri specifice de combatere a discursului de ură împotriva femeilor



Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, a publicat un nou articol în Carnetul Drepturilor Omului, în care s-a referit în special la discursul de ură împotriva femeilor. 

Malala Yousafzai
În acest context, Comisarul s-a referit în special la campania din luna mai 2013 condusă de « Women, Action and the Media » şi « Everyday Sexism Project », care a atras atenţia publicului din lumea întreagă asupra problemei conţinutului reţelor sociale care propagă violenţa împotriva femeilor. Spre exemplu, prin aceste reţele, a fost distribuită imaginea unei interprete celebre, cu faţa însângerată şi plină de vânătăi, care era însoţită de o legendă ce îndreptăţea brutalitatea prietenului său. Această campanie a dat un impuls reţelei Facebook de a reacţiona şi a-şi actualiza politica în ceea ce priveşte discursul de ură, care de acum înainte ţine cont într-o măsură mai mare de această formă de discurs deseori neglijată, cum este discursul de ură direcţionat în special împotriva femeilor.

Comisarul pentru Drepturile Omului atenţionează asupra faptului că acest discurs de ură se răspândeşte în special prin internet şi practic în fiecare zi face apel la violenţă împotriva femeilor şi le ameninţă cu moartea, servicii sexuale sau violuri.

Ca exemplu, este adus cazul unei tinere pakistaneze, Malala Yousafzai, care, după ce a supravieţuit unei tentative de omor din cauza luării sale de poziţie în apărarea drepturilor femeilor, a devenit ţinta unei campanii ostile pe internet. Acum Malala este simbolul luptei femeilor în lumea întreagă, inclusiv în Europa. Şi cazurile recente ne reamintesc că eşte greşit să credem că în Europa nu există discursul de ură împotriva femeilor.

Citeşte tot articolul:


CoE: e-publicaţii: Apărarea drepturilor omului în perioadele de criză economică

Safeguarding human rights in times of economic crisis:Issue Paper published by the Council of Europe Commissioner for Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe, November 2013. - 63 p.

“Guvernele multor state din Europa, atunci când impugn măsuri de austeritate, uită de obligaţiile sale în materie de drepturi ale omului, în special drepturile sociale şi economice ale celor mai vulnerabile persoane, necesitatea de a garanta accesul la justiţie şi dreptul la un tratament egal. Cu părere de rău, creditorii internaţionali neglijează includerea în multe dintre programele de asisitenţă a considerentelor ce ţin de drepturile omului”, a menţionat Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Nils Muižnieks, cu ocazia publicării unui studiu dedicate impactului crizei economice asupra protecţiei drepturilor omului.

Comisarul subliniază faptul că măsurile de austeritate subminează drepturile omului din mai multe puncte de vedere:. "Deciziile naţionale privind măsurile de austeritate şi planurile internaţionale de salvare sunt lipsite de transparenţă, participare a publicului şi responsabilitate democratică. În unele cazuri, condiţiile foarte restrictive care sunt impuse împiedică guvernele să investească în programele esenţială de protecţie socială, sănătate şi educaţie. În cazul în care Uniunea Europeană, actorul central al crizei, ia decizii privind guvernanţa economică în statele sale membre şi în cazul în care Troica defineşte condiţiile care însoţesc planurile de salvare şi de împrumut, ar trebui să fie mai bine luat în considerare impactul acestora asupra drepturilor omului.”

„Criza economică are consecinţe grave pentru grupurile vulnerabile, în special pentru copii şi tineri. Şomajul în rândul tinerilor a atins niveluri record în Europa, unde milioane de tineri fără un loc de muncă şi-au văzut compromis viitorul. Reducerea alocaţiilor pentru copii şi familii, în domeniul sănătăţii şi educaţiei au complicat şi mai mult situaţia milioanelor de familii. Un număr tot mai mare de copii abandonează şcoala pentru a găsi locuri de muncă şi a-şi sprijini familiile. Ei riscă să regrete toată viaţa această întrerupere a procesului de învăţământ. Situaţia creată agravează şi mai mult instabilitatea locurilor de muncă şi duce la reapariţia muncii copiilor, mai exact a exploatării lor”.

Comisarul a subliniat necesitatea urgentă de a da un nou impuls modelului social european, bazat pe demnitatea umană, solidaritatea între generaţii şi accesul la justiţie pentru toţi. “Guvernele ar trebui să se orienteze în mod prioritar asupra reducerii şomajului printre tineri şi şomajului termen lung şi să menţină în perioada de criză pilonii de protecţie socială care să garanteze un venit minim şi îngrijiri medicale de bază. De asemenea, ar trebui garantat un aces efectiv la justiţie pentru toţi, inclusiv în perioada de recensiune economică, prin asigurarea funcţionării adecvate a sistemului judiciar şi mecanismului de asistenţă juridică”. În plus, guvernele ar trebui să realizeze în mod sistematic studii care să evalueze impactul bugetelor şi politicilor sociale şi economice asupra drepturilor omului şi egalităţii, mai ales pentru grupurile vulnerabile. „Pentru a diminua impactul disproporţionat al crizei şi efectele cumulative ale măsurilor de austeritate sunt necesare măsuri pozitive în favoarea grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, romi şi femei”.

Pe final, Comisarul a insitat pe contribuţia esenţailă a instituţiei ombudsman-ului, a instituţiilor drepturilor omului şi a organisemlor de promovare a egalităţii la identificarea răspunsurilor la criză compatibile cu drepturile omului şi protecţia persoanelor aflate în dificultate. În timp ce asistăm la o creştere a solicitării serviciilor acordate de aceste structuri naţionale de drepturi ale omului, numeroase instituţii se confruntă cu reduceri de buget şi de personal şi cu lichidarea birourilor regionale sau fuzionarea acestora într-o structură mai puţin specializată. „Guvernele ar trebui să consolideze capacitatea acestor structuri de a soluţiona plângerile relative la drepturile sociale şi economice; de asemenea guvernele ar trebui să solicite opinia lor independentă atunci când iau decizii ce ţin de bugete şi măsuri de austeritate, în scopul de a evalua cât mai corect impactul acestor decizii asupra drepturilor omului şi egalităţii.”

Comisarul CoE pentru Drepturile Omului "Munca copiilor în Europa: o provocare persistentă"

traducere neoficială
Mulţi observatori au considerat că munca copiilor a dispărut din Europa. Cu toate acestea, o serie de factori par să indice în mod clar faptul că munca copiilor rămâne o problemă serioasă şi că ar putea fi în creşte ca urmare a crizei economice. Guvernele ar trebui să monitorizeze această situaţie şi să fie inspirate de Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului şi Carta Socială Europeană ca orientare pentru acţiunile preventive şi de remediere, a menţionat Nils Muižnieks, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, în ultimul său articol publicat în Carnetul Drepturilor Omului la 20 august 2013..

Persoanele vulnerabile sunt întotdeauna afectate în mod disproporţionat în perioadele de recensiune economică. Prin urmare, nu este surprinzătoare legătura între încetinirea ritmului de creştere economică şi creşterea muncii copiilor. Recesiunea a determinat multe ţări europene să reducă drastic bugetul pentru asistenţă socială. Confruntându-se cu creşterea şomajului, multe familii nu vor găsi nici o altă soluţie decât să-şi trimită copiii să lucreze.

Locuri de muncă periculoase

Cautare in

Traduceti