CoE: E-publicații: Reglementarea platformelor, dezinformarea și FIMI în Ucraina

Platform regulation, disinformation and FIMI in Ukraine / Tetiana Avdieieva, Roman Horbyk, Dariia Opryshko [et al.]. - European Audiovisual Observatory, Strasbourg, 2026. - 80 p. - ISSN 2079-1062; Idem [Resursă electronică]: URL: https://rm.coe.int/platform-regulation-disinformation-and-fimi-in-ukraine-en/48802acebf (accesat: 10.03.2026)

Acest raport arată că, de-a lungul istoriei post-independență, sectorul media din Ucraina a fost modelat de mai multe tendințe structurale interconectate, care s-au intensificat în condiții de război. În mod deosebit, Ucraina a urmărit o consolidare graduală, dar decisivă a suveranității sale în comunicare, marcată printr-o separare constantă de infrastructura, piețele și narațiunile media rusești. Acest proces face parte dintr-un proces mai amplu de independență a sistemului media și a fost însoțit de dezvoltarea cu succes a unei infrastructuri digitale de comunicare care deservește o societate puternic mediatizată.

Peisajul media ucrainean de astăzi este caracterizat de interacțiunea între stat, grupuri media și jurnalism independent. Această balanță a determinat istoric atât structura sectorului media, cât și „regulile nescrise” care îl guvernează. Jurnalismul independent, de investigație și activist a jucat un rol decisiv — de multe ori subestimat — în momente politice critice.

Totuși, în urma invaziei Rusiei în 2022, această configurație a fost profund perturbată. Condițiile de război au generat schimbări fără precedent în producția, distribuția și consumul media, expunând totodată vulnerabilități vechi în infrastructură, resurse umane și sustenabilitate financiară. Rolul statului s-a extins semnificativ în acest context, producând atât efecte stabilizatoare, cât și riscuri pentru pluralism.

În acest sens, politica și reglementarea media au fost centrale pentru capacitatea Ucrainei de a se adapta la condițiile speciale pe care le experimentează, inclusiv la FIMI. Cazul Ucrainei arată cum deciziile legislative ferme, combinate cu un angajament puternic față de autonomia comunicării, pot susține un mediu media pluralist în condiții de presiune extremă. Este important de menționat că Ucraina și-a apărat spațiul informațional democratic împotriva FIMI fără a introduce cenzura sau a renunța la libertățile fundamentale. Totuși, rămân provocări majore, în special legate de oboseala generată de război, sustenabilitatea pe termen lung a jurnalismului independent și dinamica potențial haotică a perioadei postbelice. Abordarea acestor provocări va necesita coordoonare timpurie între Ucraina și partenerii internaționali.

Un punct de cotitură major în guvernanța media a Ucrainei a urmat acordării statutului de candidat UE în iunie 2022, condiționat de implementarea reformelor-cheie, inclusiv alinierea la AVMSD. Ca răspuns, Ucraina a adoptat Noul Cod Media (UML) în decembrie 2022, intrat în vigoare în martie 2023. Acesta funcționează ca un cod media cuprinzător, reformând semnificativ cadrul de reglementare și modificând mai multe legi existente. UML stabilește un cadru unitar pentru actorii media, media de interes public, restricții de conținut, proceduri de licențiere și înregistrare, co-reglementare, sancțiuni și restricții specifice în timp de război.

UML introduce elemente noi în cadrul legal ucrainean, aliniind legislația media la AVMSD prin distincția între entitățile legale care operează media și serviciile oferite și armonizarea categoriilor și definițiilor media la standardele UE. Legea acoperă o gamă largă de actori, inclusiv furnizori de servicii audiovizuale liniare și neliniare, media tipărită și online, platforme de partajare video și alte platforme cu acces comun la informație. Această aliniere reflectă angajamentul Ucrainei de a apropia legislația națională de instrumente europene suplimentare precum EMFA, DSA, DMA și Directiva Anti-SLAPP.

Totuși, abordarea Ucrainei pentru combaterea FIMI precede invazia la scară largă. Primele mecanisme legale, inclusiv Legea sancțiunilor și restricțiile asupra conținutului audiovizual rusesc, au fost introduse încă din 2014. Din 2015, persoanelor și entităților ruse li s-a interzis să înființeze sau să participe la organizații media din Ucraina. Cu toate acestea, până în februarie 2022, Ucraina nu dispunea de instrumente legale suficient de robuste pentru a-și proteja spațiul informațional de războiul informațional de amploare.

După invazia din 2022, au fost introduse măsuri suplimentare ca răspuns la amenințarea majorată: responsabilitate penală pentru justificarea sau negarea agresiunii armate ruse, blocarea extinsă a resurselor online, restricții privind utilizarea simbolurilor invaziei și lansarea United News Telemarathon ca mecanism de coordonare a informațiilor în timp de război. Aceste măsuri au fost implementate fără introducerea formală a cenzurii. În același timp, Ucraina s-a confruntat cu provocări persistente legate de rolul marilor platforme digitale, în special Telegram, TikTok și Facebook, utilizate pe scară largă pentru dezinformare și campanii de influență ostile.

Aplicarea UML este exercitată în principal de NBC, care operează un sistem gradual de prevenire și sancțiuni, incluzând informarea, avertizarea și consultarea actorilor media înainte de aplicarea penalităților, urmate de amenzi pentru încălcări grave și, în cazuri extreme, revocarea licenței, deregistrare sau interdicții de distribuție. Deși Ucraina nu are încă un cadru complet dedicat reglementării platformelor, dispozițiile constituționale și legale se aplică de facto activităților online și digitale.

În final, experiența ucraineană evidențiază o limitare structurală a apropierii legislative de UE fără calitatea de membru. Chiar și atunci când legislația internă reflectă normele UE, lipsa accesului la mecanisme instituționale și de aplicare la nivel european — în special cele coordonate de Consiliul European pentru Servicii Media (EBMS) — limitează semnificativ eficiența practică. Această lacună subliniază importanța unei integrări și cooperări mai profunde pentru ca reformele media ale Ucrainei să își atingă întregul potențial democratic și de consolidare a rezilienței.

CUPRINS:

Rezumat executiv

1. Structura și dinamica sectorului media din Ucraina
   1.1. Explicarea conceptelor cheie
   1.2. Formarea sistemului media ucrainean: scurt istoric 1991–2014
   1.3. Post-Euromaidan: formarea decisivă 2014–2021
   1.4. Sectorul media testat de război: imagine de ansamblu după 2022
   1.5. Sectorul media în timpul războiului din perspectiva legală și politică
   1.6. Provocările agresiunii ruse
   1.7. Concluzie

2. Legislația media din Ucraina
   2.1. Introducere
   2.2. Peisajul legislativ ucrainean în domeniul media înainte de reformele din 2022
   2.3. Noul UML: inovații, provocări și nivelul de implementare
    2.3.1. Subiecte noi: media online și reglementarea platformelor
    2.3.2. Reforma Consiliului Național de Televiziune și Radiodifuziune
    2.3.3. Co-reglementarea în domeniul media: progresul actual și obstacolele
    2.3.4. Restricții legate de existența statului agresor
    2.3.5. Alinierea la alte cerințe AVMSD, inclusiv reguli privind publicitatea
   2.4. Pași viitori: angajamentele Ucrainei pentru implementarea EMFA, Directivei Anti-SLAPP și altor acte europene privind libertatea media: progres actual și provocări
    2.4.1. Amendamente necesare la UML
    2.4.2. Alte modificări legislative în domeniul media
    2.4.3. Reformele viitoare în contextul aderării la UE

3. Instrumente împotriva dezinformării
   3.1. Libertatea de exprimare în cadrul legal ucrainean din timpul războiului: măsuri speciale adoptate împotriva dezinformării
   3.2. Dezinformarea în mass-media tradițională din Ucraina: dispoziții legale și decizii administrative
    3.2.1. Legea Media din Ucraina (UML)
    3.2.2. Legea privind sancțiunile și ordinele Centrului Național pentru Management Operațional și Tehnic al Rețelelor de Telecomunicații (NCU)
    3.2.3. Decizii administrative
   3.3. Reglementarea principalelor platforme în cadrul legislației ucrainene: convergența cu standardele UE
   3.4. Publicitatea politică prin platforme și servicii online
    3.4.1. Legislația ucraineană actuală
    3.4.2. Convergența cu standardele UE

4. FIMI în Ucraina: experiență de studiat și provocări de abordat
   4.1. FIMI în Ucraina: actori principali și provocări
   4.2. FIMI în Ucraina: evaluarea și utilizarea platformelor
    4.2.1. Legea Media din Ucraina
    4.2.2. Cadrul de reglementare privind informațiile legate în mod specific de Rusia
    4.2.3. Rolul autorităților naționale în combaterea FIMI în cadrul Legii Media din Ucraina
   4.3. Alinierea cadrului legal la standardele UE

5. Reglementarea platformelor
   5.1. Prezentare generală
   5.2. Reglementarea platformelor în Ucraina: evoluția legislativă și provocările actuale
   5.3. Cadrul legislativ de bază aplicabil platformelor online
    5.3.1. Constituția Ucrainei (1996)
    5.3.2. Codul Civil al Ucrainei (2003)
   5.4. Legislația sectorială relevantă pentru platformele online și social media
    5.4.1. Legea informației (1992/2011)
    5.4.2. Legea publicității (1996)
    5.4.3. Legea Media din Ucraina (2022)
    5.4.4. Codul Electoral al Ucrainei (2019)
    5.4.5. Hotărârea nr. 1 a Plenului Curții Supreme
    5.4.6. Acordul de Asociere și obligațiile ulterioare de aliniere la acquis-ul european
    5.4.7. Proiectul de Lege nr. 11115 privind platformele de partajare a informațiilor
    5.4.8. Proiectul de Lege nr. 8310: context legislativ și prevederi legate de platforme
   5.5. Cerințe speciale de aliniere în lumina negocierilor de aderare la UE: DSA, EMFA și TTPAR comparativ cu legislația ucraineană
   5.6. Recomandările existente ale Consiliului Europei
    5.6.1. Avizul Direcției Generale Drepturile Omului și Statul de Drept DGI (2023)03
    5.6.2. Aviz juridic privind Proiectul de Lege al Ucrainei „Privind modificarea anumitor legi în domeniul activității media”
    5.6.3. Aviz juridic privind Proiectul de Lege al Ucrainei „Privind protecția drepturilor cetățenilor la informații fiabile și asigurarea securității informației, realizată de autoritatea națională de reglementare”
    5.6.4. Aviz juridic privind Proiectul de Lege al Ucrainei „Privind modificarea Codului Electoral al Ucrainei referitor la îmbunătățirea reglementării furnizării informațiilor pentru alegeri și desfășurarea agitației pre-electorale”

6. Concluzie

Citiți mai multe despre reglementarea platformelor, dezinformare și FIMI în Ucraina.