Raportul de evaluare CEPEJ, publicat la 16 octombrie 2024, conține date și analize despre funcționarea sistemelor judiciare din 44 de state europene și 2 state observatoare (Israel și Maroc), permițând măsurarea eficienței și calității acestor sisteme.
Rezultatele sunt prezentate în trei secțiuni complementare:
Prin intermediul raportului , a profilurilor de țară și a baze de date interactive, Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei identifică principalele tendințe ale sistemelor judiciare din 44 de țări europene și două state observatoare. Acesta este al zecelea raport de evaluare de la înființarea CEPEJ în 2002 și primul care măsoară impactul pandemiei de Covid asupra sistemelor judiciare. Raportul oferă factorilor de decizie și profesioniștilor din domeniul justiției un instrument practic și detaliat pentru a înțelege mai bine funcționarea justiției în Europa, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și calitatea acesteia.
Bugetul alocat sistemului judiciar
Raportul subliniază faptul că procentul din buget alocat justiției în majoritatea țărilor europene rămâne scăzut în comparație cu alte sectoare publice, reprezentând aproximativ 0,31% din PIB. În medie, fiecare țară cheltuie 85,4 euro per locuitor pentru sistemul său judiciar (cu 7,31 euro mai mult decât în 2020). Țările mai bogate alocă în general un buget mai mare justiției, uneori depășind 200 de euro per locuitor, în timp ce țările mai puțin bogate alocă un procent mai mare din PIB-ul lor justiției, reflectând un efort mai mare în raport cu resursele lor economice.
În medie, 2/3 din bugetul sistemului judiciar este cheltuit pe instanțe, 25% pe serviciile de procuratură publică și restul pe asistență juridică (11%). În ciuda creșterilor de 11,74% și 18,75% în bugetele pentru instanțe și procurori publici, s-a observat o scădere semnificativă de 16% în cheltuielile pentru asistența juridică din 2020. Țările mai bogate investesc mai mult în asistența juridică, alocând în medie 24% din bugetul lor judiciar pentru acest domeniu, comparativ cu doar 3% în țările mai puțin bogate.
Creșteri semnificative au fost observate în diverse domenii bugetare, inclusiv în pregătirea profesională (+54%), ca parte a unei recuperări după scăderile semnificative din 2020 cauzate de pandemia Covid-19.
Profesioniștii din domeniul justiției
În 2022, Europa avea în medie 22 de judecători, 12 procurori publici și 180 de avocați la 100.000 de locuitori. Totuși, există mari disparități între țări, în special în ceea ce privește numărul de judecători, datorită caracteristicilor naționale specifice ale sistemelor judiciare, existenței judecătorilor laici (în 54% din statele membre și entități), rolului de Rechtspfleger (în 35% din statele membre și entități), și numărului și sarcinilor personalului auxiliar care asistă judecătorii.
În Europa există mai multe femei judecători și procurori decât bărbați (57% dintre judecătorii profesioniști și 54% dintre procurorii publici sunt femei), iar procentul femeilor nou recrutate ca judecători este și mai mare decât proporția existentă în 24 din 32 de țări (în 17 din 27 de țări pentru procurori publici). Cu toate acestea, "plafonul de sticlă" este încă o realitate, deși pare că a început să se fisureze, proporția femeilor în funcții de conducere fiind în continuă creștere.
Între 2012 și 2022, salariile judecătorilor și procurorilor publici, raportate la salariile medii, au crescut ușor în Europa, deși există disparități semnificative, unele țări înregistrând scăderi. În medie, salariul brut al judecătorilor este de 2,5 ori mai mare decât salariul național mediu la începutul carierei și de 4,9 ori mai mare la finalul carierei. Pe de altă parte, salariul brut al procurorilor publici la începutul carierei este în medie de 1,9 ori mai mare decât salariul național mediu, acest raport fiind de 3,7 la nivelul Curții Supreme.
Accesul la justiție
44 de state membre oferă acces online gratuit la texte legislative, jurisprudența curților superioare și diverse informații despre sistemul judiciar prin intermediul site-urilor instanțelor lor. Doar în 3 state membre accesul la instanțe este gratuit. Cu toate acestea, asistența juridică este disponibilă în toate cele 46 de state participante, deși condițiile de obținere a acesteia variază. În unele țări, categorii specifice de persoane, cum ar fi victimele violenței domestice sau sexuale, imigranții sau solicitanții de azil, beneficiază automat de această asistență.
Tendința descendentă a numărului de instanțe din Europa a fost confirmată în 2022. În același timp, existența mecanismelor alternative de soluționare a disputelor – medierea legată de instanțe există în toate statele membre – precum și soluțiile digitale sunt tot mai des privite ca mijloace de îmbunătățire a accesului la justiție.
Eficiența instanțelor
Sistemele judiciare europene au înregistrat o îmbunătățire semnificativă în 2022 în comparație cu datele din 2020. Timpul teoretic necesar pentru soluționarea unui caz a scăzut în ansamblu față de 2020, deși situația diferă în funcție de tipul de caz (civil, penal, administrativ) și de nivelul jurisdicției (primă instanță, a doua instanță, Curtea Supremă). De exemplu, cazurile penale au înregistrat o reducere a timpilor de soluționare la prima instanță, în timp ce cazurile civile și comerciale nu au revenit încă la nivelurile pre-pandemice, cu o creștere a timpilor de soluționare la primele două instanțe. Curțile de a treia instanță au fost cele mai eficiente pentru toate tipurile de cazuri. Medierea legată de instanțe rămâne subutilizată în 25% dintre statele care furnizează date.
Tehnologiile Informației și Comunicațiilor (TIC)
Investițiile în TIC sunt constante și aproape toate statele și-au crescut bugetul mediu pentru TIC per locuitor. Aceasta arată importanța crescândă a TIC pentru sistemul judiciar. Pentru prima dată, un nou indice experimental de utilizare a TIC însoțește indicele existent de implementare a TIC și oferă o măsură mai cuprinzătoare a rolului TIC în justiție.
Implementarea și utilizarea TIC variază semnificativ între state. Este interesant de observat că unele țări care au obținut cele mai mari scoruri la indicele de implementare au totuși un indice de utilizare mai scăzut, ceea ce sugerează o dezvoltare recentă a TIC sau incapacitatea de a măsura utilizarea în acest moment. După ciclul anterior și după Covid, multe state și entități au făcut progrese semnificative în introducerea audierilor la distanță în instanțe și în 33 de state acest lucru este posibil în materie penală. În plus, noi instrumente inovatoare pentru a asista judecătorii au apărut în acest ciclu de evaluare, semnalând începutul unor evoluții semnificative care vor fi vizibile în următorul ciclu de evaluare.
Referitor la Republica Moldova, în raportul CEPEJ din 2024, se evidențiază următoarele aspecte:
Resurse umane și structură judiciară: Moldova are 14,9 judecători profesioniști și 72,7 avocați la 100.000 de locuitori, ceea ce indică un nivel mai mare de avocați comparativ cu media Consiliului Europei. De asemenea, se observă o prezență similară a personalului nejudecător și a procurorilor comparativ cu media europeană
Sistemul judiciar și bugetul: Bugetul alocat sistemului judiciar este relativ scăzut, cu un total de 47.540.089 EUR în 2022, echivalent cu 18,9 EUR per locuitor, mult sub media europeană. Sistemul judiciar din Moldova investește în principal în instanțe și servicii de urmărire penală, dar există o alocare relativ scăzută pentru asistență juridică
Durata soluționării cazurilor: Timpul necesar pentru soluționarea cazurilor judiciare diferă în funcție de tipul de caz. De exemplu, durata medie pentru rezolvarea cazurilor administrative este semnificativ mai lungă (477 de zile), comparativ cu cazurile civile (171 de zile) și cele penale (199 de zile), ceea ce reflectă provocările cu care se confruntă instanțele din Moldova în gestionarea volumului de muncă.
Aceste date oferă o imagine de ansamblu asupra provocărilor și performanței sistemului judiciar din Moldova în comparație cu alte țări europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu