CoE: e-publicații: Studiu cu privire la prevenirea și combaterea discursului de ură în perioadele de criză

Faloppa, Federico. Study on preventing and combating hate speech in times of crisis / Federico Faloppa (lead author), Antonio Gambacorta, Richard Odekerken [et al.]; Steering Committee on Anti-Discrimination, Diversity and Inclusion (CDADI). - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 56 p. - (Accesat la 09.11.23).

Disponibil: https://rm.coe.int/-study-on-preventing-and-combating-hate-speech-in-times-of-crisis/1680ad393b

Pentru a putea lupta împotriva discursului de ură în timpul crizelor, trebuie să schimbăm legile, să întărim măsurile legale, să consolidăm colaborarea dintre media, organizațiile naționale pentru drepturile omului și organizațiile pentru egalitate, și să priorizăm sprijinul pentru cei afectați de discursul de ură. Acestea sunt câteva dintre recomandările cheie prezentate statelor membre ale Consiliului Europei printr-un nou studiu publicat astăzi de Comitetul Director pentru Anti-Discriminare, Diversitate și Incluziune (CDADI).

Studiul analizează discursul de ură din Europa în timpul crizelor recente, cum ar fi pandemia de Covid-19 și agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei din 2022, și modul în care autoritățile și alți actori au răspuns la acesta. Evidențiază provocările întâmpinate și lecțiile învățate din astfel de situații și oferă recomandări pentru a gestiona crizele.

Crizele pot să intensifice discursul de ură îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri considerate responsabile pentru situație, și, în același timp, discursul de ură poate agrava crizele. Discursul de ură în perioadele de criză poate să se bazeze pe idei discriminatorii existente, dar și să genereze noi narative de ură.

Studiul se bazează pe date colectate de pe rețelele de socializare și pe chestionare și interviuri cu persoane din șapte țări - Albania, Germania, Italia, Letonia, România, Republica Slovacă și Regatul Unit. El evidențiază două exemple de discurs de ură online.

În timpul pandemiei de Covid-19, însoțită de "infodemie" (informații excesive despre criză, inclusiv informații false), am observat o creștere semnificativă a discursului de ură împotriva unor grupuri, cum ar fi chinezii, persoanele de origine asiatică, migranții, refugiații și minoritățile naționale. Antisemitismul a fost revitalizat prin teorii ale conspirației. De asemenea, romii și călătorii din mai multe țări europene au fost afectați, cum arată un exemplu din România.

Al doilea exemplu acoperă discursul de ură online legat de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, care a alimentat retorica violentă și deumanizantă în țările individuale și în Europa, promovând ura împotriva Ucrainei, cetățenilor ucraineni și refugiaților prin campanii de dezinformare. Discursul naționalist de ură a fost folosit pentru a amplifica conflictul, reprezentând o provocare și pentru media și intermediarii de internet.

Studiul subliniază, de asemenea, că migranții și refugiații sunt printre principalii vizați de discursul de ură în perioadele de criză în întreaga Europă. Atacurile teroriste au alimentat sentimentele xenofobe, iar discursul de ură împotriva persoanelor LGBTI, în special a persoanelor transgender, este intensificat în timpul crizelor.

Provocările în abordarea discursului de ură în perioadele de criză sunt multiple:

•  diferențierea dintre libertatea de exprimare și discursul de ură,
•  accesul la date despre discursul de ură online,
•  eliminarea rapidă a discursului de ură online,
•  alocarea de resurse suficiente pentru o reacție rapidă și investiția în educație și formare. 

Chiar dacă s-au făcut deja pași importanți, este nevoie de mai multe eforturi pentru a pregăti oamenii și instituțiile pentru a preveni și combate discursul de ură în perioadele de criză. Este esențial să se creeze condiții bune pentru coeziune socială și mecanisme eficiente de răspuns la discursul de ură în perioade normale, pentru a asigura o mai mare rezistență la discursul discriminatoriu și de ură și pentru a permite intervenții rapide și eficiente în perioadele de criză. 

Studiul se bazează pe Recomandarea CM/Rec(2022)16 a Comitetului Director către statele membre privind combaterea discursului de ură, adoptată în mai 2022.

Mai multe publicații

https://tinyurl.com/mrxyuwf4

• Covid și libertatea de exprimare: impactul COVID-19 și măsurile ulterioare asupra libertății de exprimare în statele membre ale Consiliului Europei
• Combaterea discursului instigator la ură: Recomandarea CM/Rec(2022)16)
• Combaterea discursului de ură
• Combaterea discursului de ură: Recomandarea CM/Rec(2022)161 a Comitetului de Miniștri
• Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova : ghid pentru
• Pledează pentru pace. Discursul instigator la ură nu este o opțiune.
• Rasism, intoleranță, discurs instigător la ură
• Abordarea discursurilor de ură în mass-media: rolul autorităților de reglementare și al sistemului judiciar
• Bookmarks - Un manual pentru combaterea discursului instigator la ură din mediul online prin educația pentru drepturile omului