CoE: e-publicații: Recomandarea CM/Rec(2023)6 privind democrația deliberativă

Recommendation CM/Rec(2023)6 of the Committee of Ministers to member States on deliberative democracy: Adopted by the Committee of Ministers on 6 September 2023 at the 1473rd meeting of the Ministers' Deputies. - Strasbourg: Council of Europe. - 4 p.

Disponibil: https://search.coe.int/cm/pages/result_details.aspx?objectid=0900001680ac627a

traducere neoficială bnrm.md

Recomandarea CM/Rec(2023)6 a Comitetului Miniștrilor către Statele membre privind democrația deliberativă

(Adoptată de Comitetul Miniștrilor la 6 septembrie 2023 în cadrul celei de-a 1473-a reuniuni a Deputaților Miniștrilor).

Comitetul Miniștrilor, în conformitate cu Articolul 15.b din Statutul Consiliului Europei (ETS nr. 1),

Având în vedere că scopul Consiliului Europei este să realizeze o mai mare unitate între Statele membre în scopul protejării și realizării idealurilor și principiilor care sunt moștenirea lor comună și facilitarea progresului lor economic și social;

Convins că democrația, drepturile omului și statul de drept sunt esențiale pentru menținerea păcii în țările europene și că întărirea lor este un factor de stabilitate și justiție socială;

Reamintind că democrația reprezentativă este baza pentru participarea cetățenilor la viața publică la nivel național, regional și local;

Având în vedere că participarea tuturor cetățenilor se află în inima democrației, că cetățenii care se angajează pentru valorile democratice, conștienți de datoriile lor civice și activi în viața publică sunt sângele vieții oricărui sistem democratic și că dialogul între cetățeni și factorii de decizie este esențial pentru democrație, deoarece întărește încrederea, legitimitatea instituțiilor democratice și eficacitatea acțiunilor lor;

Făcând referire la principiile bunei guvernări democratice, care includ participarea, reactivitatea, responsabilitatea, inovația și deschiderea la schimbare;

Reamintind că practicile de democrație participativă, care includ democrația deliberativă, sunt din ce în ce mai utilizate în Statele membre și completează democrația reprezentativă;

Conștienți că așteptările publicului continuă să evolueze, cu cetățenii care caută și practică noi modalități de implicare și exprimare;

Convins că democrația deliberativă - procesul de dezbatere directă a cetățenilor, între ei sau cu participarea altor părți interesate, asupra unui domeniu de politică sau legislație substanțial - are, în anumite cazuri, potențialul de a îmbunătăți rezultatele politicii și, în cele din urmă, de a consolida încrederea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor publice și în acțiunile publice;

Recunoscând că democrația deliberativă trebuie să fie un proces legal, echitabil, transparent, inclusiv, responsabil și supus auditării;

Având în vedere munca organelor Consiliului Europei, în special a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale, a Conferinței Organizațiilor Internaționale Non-Guvernamentale și a Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege (Comisia Veneția), precum și concluziile edițiilor succesive ale Forumului Mondial pentru Democrație;

Bazându-se pe dispozițiile Protocolului Adițional la Carta Europeană a Autoguvernării Locale privind dreptul de a participa la afacerile unei autorități locale (CETS nr. 207), precum și pe Recomandarea 472 (2022) a Congresului "Mai mult decât alegerile: utilizarea metodelor deliberative în municipalitățile și regiunile europene" și Raportul Explicativ aferent;

Având în vedere că a sosit momentul să se stabilească un instrument legal care se aplică tuturor nivelurilor de guvernare, cu un set de principii menite să asigure că democrația deliberativă, atunci când este folosită, întărește cadrul democratic, completând acquis-ul Consiliului Europei, precum Recomandarea CM/Rec(2018)4 a Comitetului Miniștrilor către Statele membre privind participarea cetățenilor la viața publică locală, Ghidurile privind participarea civilă la luarea deciziilor adoptate de Comitetul Miniștrilor la 27 septembrie 2017, lucrările anterioare ale Comitetului European pentru Democrație și Guvernare privind participarea și e-democrația, precum și instrumentele de lucru ale Centrului de Expertiză pentru Buna Guvernare și ale altor organe relevante ale Consiliului Europei;

Având în vedere modalitățile diverse în care sunt organizate competențele instituțiilor și nivelurilor de guvernare în Statele membre,

Recomandă guvernelor statelor membre:

- să recunoască că procesele deliberative, atunci când sunt efectuate corespunzător, pot completa democrația reprezentativă și pot extinde oportunitățile pentru oameni de a oferi contribuții la dezvoltarea politicilor și formularea legislației;

- să desfășoare orice proces deliberativ pe care decid să îl inițieze în conformitate cu principiile următoare:

· disponibilitatea unui cadru legal,

· claritatea mandatului și a proiectului,

· reprezentare echitabilă,

· participare activă și informată,

· facilitare competentă,

· responsabilitate,

· supraveghere și buna guvernare,

· evaluare și învățare;

- să pună în aplicare măsuri și să desfășoare activități, inclusiv încorporarea, după caz, a prevederilor într-un cadru legal, pentru a permite sau încuraja instituțiile publice de la nivel național, regional și local care doresc să desfășoare procese deliberative să o facă în conformitate cu aceste principii, așa cum sunt stabilite în anexă;

- să se asigure că această recomandare, inclusiv anexa sa, este tradusă și larg diseminată între autoritățile relevante la nivel național, regional și local;

Anexa la Recomandarea CM/Rec(2023)6

Această anexă stabilește principiile care trebuie aplicate atunci când se proiectează și/sau se implementează metode și procese deliberative.

Principiile democrației deliberative

1. Disponibilitatea unui cadru legal

•  Procesele deliberative ar trebui să fie conforme cu cadrul regulativ general și cu obligațiile internaționale.
•  În cazul în care este necesar, legislația sau reglementările de facilitare ar trebui să definească în mod clar domeniul de aplicare și cerințele pentru procesele deliberative, indicând momentul în care ar trebui să fie folosite, modul în care funcționează și rolul și puterile lor.
•  Reglementările și ghidurile ar trebui să fie în vigoare pentru a asigura că procesele deliberative sunt eficiente, legale, echitabile, transparente, incluzive, responsabile și supuse auditării.

2. Claritatea mandatului și a designului

•  Mandatul proceselor deliberative ar trebui să fie definit în mod clar, inclusiv un calendar clar, responsabilități, resurse și urmărirea rezultatelor.
•  Domeniul de aplicare ar trebui să fie gestionabil și realizabil, luând în considerare resursele disponibile, cum ar fi timpul, personalul și fondurile.
•  Mandatul, domeniul de aplicare, componența și formatele proceselor deliberative ar trebui să fie proporționale și bine adaptate subiectului discuției și scopului procesului.
•  Designul unui proces deliberativ ar trebui să fie transparent și public.

3. Reprezentare echitabilă

•  Procesul de recrutare ar trebui gestionat de o entitate independentă privată sau publică, mandatată și calificată pentru acest lucru.
•  Procesul de recrutare ar trebui să fie transparent, inclusiv, responsabil și independent auditabil.
•  Recrutarea participanților ar trebui să asigure obținerea unui grup reprezentativ, utilizând, dacă este cazul, tehnici de selecție aleatorie și, atunci când este necesar, ajungând la grupurile socio-demografice afectate de subiectul deliberării.
•  Ar trebui acordată atenție asigurării participării echilibrate a femeilor și bărbaților, precum și a tuturor celorlalte grupuri, pentru a reflecta compoziția demografică a zonei geografice în care are loc procesul deliberativ. Dacă grupul include reprezentanți aleși, raportul ar trebui definit în mod clar, și ar trebui pusă în aplicare o mecanism pentru a se asigura că acest lucru nu duce la un dezechilibru de putere pe parcursul procesului deliberativ.
•  Ar trebui acordată atenție asigurării accesibilității și incluziunii, inclusiv prin rambursarea costurilor de participare, inclusiv compensarea pentru călătorii, îngrijirea copiilor sau timpul liber de la muncă, pentru a încuraja participarea.

4. Participare activă și informată

•  Participanții ar trebui să poată solicita și să primească orice informație și să aibă libertatea de a oferi răspunsul dorit, fără ghidare sau sugestie externă cu privire la ceea ce ar putea să fie.
•  Probele furnizate participanților ar trebui să fie verificabile și să provină din surse diverse.
•  În funcție de profunzimea și complexitatea probelor, participanții ar trebui să aibă suficient timp pentru a reflecta asupra a ceea ce au auzit și ar trebui să aibă posibilitatea să solicite clarificări suplimentare sau informații adiționale.
•  Informațiile ar trebui prezentate într-un mod accesibil, folosind un limbaj clar și ușor de înțeles.
•  Ar trebui luată în considerare evitarea supraîncărcării cu informații și a simplificării excesive.
•  Deliberarea ar trebui să ofere oportunități pentru pregătirea în prealabil și învățarea continuă pe parcursul procesului de deliberare.

5. Facilitare competentă

•  Facilitarea ar trebui să asigure buna desfășurare a procesului.
•  Facilitatorii ar trebui să aibă experiență și pregătire adecvată; facilitarea este o abilitate critică, vitală pentru asigurarea succesului procesului.
•  Ar trebui să existe spațiu pentru dezbatere și dezacord; facilitatorii ar trebui să asigure un dialog respectuos și să nu conducă la concluzii sau să încerce să ajungă la consens cu orice preț.
•  Participanții ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă la propriile concluzii și să dezvolte propriile răspunsuri, fără interferență.
•  Facilitarea ar trebui să asigure că participanții primesc informații suficiente și adecvate și că aceștia sunt auziți și sprijiniți, atunci când este necesar.
•  În cazul proceselor extinse, ar trebui să existe un concept de facilitare simplificat, pentru a asigura coerența între toate grupurile implicate în procesul deliberativ.
•  Ar trebui să se ia în considerare asigurarea unei reprezentări echilibrate a genurilor a facilitatorilor.

6. Responsabilitate

•  Relația dintre procesul deliberativ și procesul general de luare a deciziilor ar trebui să fie definită clar și gestionată.
•  Ar trebui să fie convenit un mecanism privind modul în care procesul deliberativ va furniza recomandări și modul în care acestea vor fi urmate de decidenții și/sau elaboratorii de politici. Acest lucru ar trebui să fie făcut transparent.
•  Decidenții și/sau elaboratorii de politici ar trebui să explice alegerile lor participanților și publicului, inclusiv atunci când nu iau în considerare rezultatele deliberărilor.
•  Ar trebui să fie instituite măsuri de protecție împotriva influenței indezirabile, inclusiv manipularea și dezinformarea.
•  Ar trebui creat un plan de implicare publică pentru a promova pe scară largă atât procesul, cât și rezultatele proceselor deliberative prin canale adecvate, inclusiv media socială.
•  Ar trebui luată în considerare, în avans, modalitatea în care participanții la procesul deliberativ vor interacționa cu publicul larg, de exemplu, prin alegerea unui purtător de cuvânt.

7. Supraveghere și buna guvernare

•  Pentru a asigura legitimitatea procesului, ar trebui luată în considerare stabilirea unei supravegheri independente, de exemplu, sub forma unui grup consultativ sau a unui "gardian".
•  Procesele de guvernare ar trebui convenite în avans și făcute transparente.
•  Administrarea și gestionarea procesului ar trebui să beneficieze de resurse adecvate, inclusiv de sprijin pentru operațiunile de zi cu zi.
•  Ar trebui luată în considerare implicarea participanților în proiectarea operațiunilor de zi cu zi.
•  Deschiderea și transparența ar trebui integrate în proces pentru a demonstra credibilitatea și încrederea acestuia.
•  Administrația publică ar trebui să se asigure că sunt planificate și disponibile resurse suficiente pe tot parcursul ciclului, inclusiv dezvoltarea capacității atunci când este necesar.
•  Participanții și funcționarii publici ar trebui să primească formare adecvată în ceea ce privește abilitățile de deliberare înainte și/sau pe parcursul procesului.

8. Evaluare și învățare

•  Evaluarea ar trebui să facă parte din designul procesului și să fie efectuată prin proceduri de autoevaluare sau de către o entitate independentă.
•  Ar trebui să fie asigurat spațiu pentru reflectarea asupra feedback-ului scris sau oral primit direct de la participanți, organizatori și cei care furnizează probe.
•  În general, constatările evaluărilor ar trebui să fie publice și să facă parte dintr-un ciclu mai larg de reflecție în cadrul organismului din sectorul public.
•  Procesul de evaluare ar trebui să fie deschis și critic; provocările ar trebui recunoscute, deoarece aceasta este modalitatea de a obține îmbunătățire și învățare.

Informatii suplimentare:

Raport cu privire la democrația deliberativă