Secretarul general Marija Pejčinović Burić a cerut statelor membre să marcheze cel de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern de la Reykjavik (16-17 mai) cu angajamentul de a inversa revenirea democratică în Europa.
Raportul, cu o primă secțiune care analizează punctele forte și punctele slabe ale instituțiilor democratice și o a doua care se concentrează pe calitatea mediului democratic, evidențiază provocări precum:
- violența sporită împotriva jurnaliștilor, utilizarea supravegherii pentru urmărirea și intimidarea acestora și tactici care variază de la detenție la procese strategice împotriva participării publice (SLAPP) pentru a împiedica jurnaliștii de investigație și alții să-și facă treaba;
- noile legi și utilizarea abuzivă a celor existente pentru a limita societatea civilă, demonstrațiile publice clasificate în mod greșit drept periculoase, forța excesivă folosită împotriva demonstranților, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) care se confruntă cu restricții financiare crescute și obstacole birocratice și utilizarea sistemului juridic să submineze opoziția politică;
- un mediu politic polarizat în care discursul instigator la ură continuă să crească, atât online, cât și offline, vizând adesea femeile și o serie de minorități și grupuri vulnerabile.
Aceste tendințe negative nu se găsesc peste tot și este important să recunoaștem că există și evoluții pozitive în unele state membre.
Datele provin preponderent din surse ale Consiliului Europei, precum rapoarte de monitorizare, decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, rapoarte ale Adunării Parlamentare, rapoarte ale Comisarului pentru Drepturile Omului și opinii ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (cunoscută sub numele de „Veneția comisie”) și altele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu