Rokša-Zubčević, Asja. Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova : ghid pentru evaluarea şi prelucrarea cazurilor de discurs de ură / Asja Rokša-Zubčević,
Irina Corobcenco. – Strasbourg, Consiliul Europei, 2022. – 62 p.
ENG : https://rm.coe.int/guide-combating-hate-speech-in-the-media-in-moldova-coe-web/1680a934d4 (accesat 18.01.2023)
INTRODUCERE
I. STANDARDELE INTERNAŢIONALE ŞI MECANISMELE PENTRU COMBATEREA DISCURSULUI DE URĂ
1.1 Stabilirea de standarde
1.2 Peisajul mediatic schimbat şi în schimbare
1.3 Alte mecanisme de combatere a discursului de ură
II. CADRUL LEGISLATIV ŞI DE REGLEMENTARE NAŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA
III. EVALUAREA POTENŢIALELOR CAZURI DE DISCURS DE URĂ
3.1 Explicarea Planului de acţiune Rabat şi a triplului test al Curţii Europene a Drepturilor Omului
3.2 Evaluarea calitativă a cazurilor potenţiale de ură
3.3 Analiza discursului de ură în media audiovizuală. Studiu de caz.
IV. PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU ASPECTELE PROCEDURALE ŞI ADMINISTRATIVE
4.1 Raportarea potenţialei încălcări
4.2 Colectivismul procesului decizional
4.3 Sancţionarea
4.4 Transparenţa şi publicarea datelor dezagregate
V. SELECŢIE DE CAZURI DE DISCURS DE INCITARE LA URĂ
5.1 Cazurile Curţii Europene a Drepturilor Omului
5.2 Cazuri ale autorităţilor de reglementare a domeniului mass-media 5.3 Cazuri de discurs de ură analizate pe baza mecanismelor naţionale de protecţie
Ghidul a fost realizat în baza unei metodologii dezvoltate pentru elaborarea acestui document. Reglementările din domeniul libertăţii de exprimare, a discursului de ură şi a discriminării au fost analizate prin prisma standardelor internaţionale şi a cadrului legislativ naţional. De asemenea, au fost analizate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului şi deciziile de sancţionare a discursului de ură de la nivel naţional, în special ale Consiliului Audiovizualului. Suplimentar pentru analiza activităţii Consiliului Audiovizualului în acest domeniu, Consiliul Europei a invitat 20 de instituţii media şi organizaţii neguvernamentale să participe la interviuri cu autorii ghidului. Astfel, au fost organizate şapte interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor media audiovizuale (TV şi Radio) şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din acest domeniu. Alte două interviuri au fost organizate cu angajaţii Consiliului Audiovizualului. Ulterior, varianta preliminară a Ghidului a fost consultat cu furnizorii de servicii media, ONG-uri şi Consiliul Audiovizualului.
Ghidul este structurat în cinci capitole principale şi oferă un set de recomandări pentru dezvoltarea mecanismului intern de monitorizare a discursului de ură de către Consiliul Audiovizualului. Astfel,
Capitolul I prezintă standardele internaţionale şi mecanismele de combatere a discursului de ură, inclusiv în concordanţă cu noile schimbări ale peisajului mediatic online.
Capitolul II conţine principalele prevederi ale legislaţiei naţionale cu privire la libertatea de exprimare, discriminare şi discurs de ură.
Capitolul III prezintă elementele practice ale procesului de identificare, monitorizare şi evaluare a cazurilor de discurs de ură, conform triplului test CtEDO şi al Planului de acţiuni Rabat.
Capitolul IV prezintă principiile directoare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei aspectelor procedurale şi administrative în cazurile de discurs de ură: raportarea, sancţionarea, formularea deciziilor şi transparența.
Capitolul V include prezentări succinte ale deciziilor şi/sau hotărârilor cu privire la libertatea de exprimare din jurisprudenţa CtEDO, a autorităţilor de reglementare din alte ţări, precum şi a instanţelor de judecată şi Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii din Republica Moldova.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu