Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Prison Populations / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 133 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/06/260626_rapport-space-i-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)
Noile statistici penale anuale privind populația penitenciarelor (SPACE I), publicate de Consiliul Europei pentru anul 2025, arată că numeroase state europene nu reușesc să soluționeze problema gravă a supraaglomerării penitenciarelor. În multe alte țări, penitenciarele funcționează aproape de capacitatea maximă, ca urmare a creșterii numărului de persoane private de libertate în ultimii ani. Totodată, studiul indică o creștere a ponderii deținuților vârstnici, ceea ce ar putea genera provocări operaționale și de politici publice pentru sistemele penitenciare în viitor, precum și o ușoară creștere a proporției femeilor aflate în detenție.
La nivel european, numărul deținuților raportat la 100 de locuri disponibile în penitenciare a crescut de la 94,7 la 95,2 în perioada 31 ianuarie 2024 – 31 ianuarie 2025, existând însă diferențe semnificative între state. Dintre țările cu peste 500 000 de locuitori, 14 sisteme penitenciare au raportat un număr de deținuți mai mare decât capacitatea disponibilă.
Numărul sistemelor penitenciare afectate de supraaglomerare severă a crescut de la șase în ianuarie 2024 la nouă în ianuarie 2025:
- Turcia și Franța (131 deținuți la 100 de locuri);
- Croația (123);
- Italia (121);
- Malta (118);
- Cipru (117);
- Ungaria (115);
- Belgia (114);
- Irlanda (112).
Alte cinci sisteme penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată:
- Finlanda (110);
- Grecia (108);
- Scoția (Regatul Unit) (106);
- Macedonia de Nord (104);
- Suedia (103).
În plus, nouă sisteme penitenciare funcționau la capacitate maximă sau foarte aproape de aceasta:
- România (100);
- Portugalia (99);
- Azerbaidjan (98);
- Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (96);
- Serbia (96);
- Cehia (95);
- Țările de Jos (95);
- Danemarca (95);
- Elveția (95).
La 31 ianuarie 2025, în cele 51 de sisteme penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei se aflau în detenție 1 107 921 de persoane, ceea ce corespunde unei rate mediane de încarcerare de 110 deținuți la 100 000 de locuitori.
În statele cu peste un milion de locuitori care au furnizat date atât pentru 2024, cât și pentru 2025, rata mediană europeană a rămas stabilă, la 115 deținuți la 100 000 de locuitori.
Cele mai mari creșteri ale ratei de încarcerare între ianuarie 2024 și ianuarie 2025 au fost înregistrate în:
- Turcia (+29%);
- Muntenegru (+22%);
- Luxemburg (+20%);
- Suedia (+15%);
- Grecia (+14%);
- Croația (+11%);
- Federația Bosniei și Herțegovinei (+8,2%);
- Letonia (+8%);
- Finlanda (+7,2%);
- Franța (+6,6%);
- Catalonia (Spania) (+6,4%);
- Armenia (+5,8%);
- Ungaria (+5,3%).
Scăderi importante au fost înregistrate doar în:
- Ucraina (-18%);
- Slovacia (-16%);
- Georgia (-11%);
- Estonia (-9,8%);
- Polonia (-6%).
Țările cu cele mai ridicate rate de încarcerare au fost:
- Turcia – 458 deținuți la 100 000 de locuitori;
- Azerbaidjan – 271;
- Republica Moldova – 245;
- Georgia – 232;
- Ungaria – 206;
- Muntenegru – 200;
- Albania – 192;
- Polonia – 189;
- Letonia – 189;
- Cehia – 178;
- Serbia – 174;
- Lituania – 154;
- Slovacia – 151.
Rate ridicate au fost înregistrate și în:
- Scoția (Regatul Unit) – 148;
- Macedonia de Nord – 146;
- Anglia și Țara Galilor – 141.
La nivel european, un deținut din patru se afla în arest preventiv în ianuarie 2025. Acest tip de detenție influențează în mod semnificativ gradul de ocupare al penitenciarelor, însă distribuția sa nu urmează un model regional clar.
Cele mai ridicate proporții au fost înregistrate în:
- Albania (62%);
- Muntenegru (53%);
- Armenia (52%);
- Elveția (49%);
- Țările de Jos (45%).
Cele mai reduse proporții au fost raportate în:
- Bulgaria (7%);
- Cehia (8,2%);
- Polonia (11%);
- România (12%);
- Slovacia și Lituania (13%).
Ponderea cetățenilor străini în populația penitenciară variază semnificativ între state, ca urmare a diferențelor privind migrația, cadrul legislativ și contextul geopolitic.
La nivel european, 17% dintre deținuți erau cetățeni străini. În medie, 27% dintre deținuții străini erau cetățeni ai Uniunii Europene, reflectând mobilitatea și libertatea de circulație în spațiul UE.
Cele mai ridicate ponderi ale cetățenilor străini au fost înregistrate în:
- Luxemburg (78%);
- Elveția (73%);
- Cipru (54%);
- Austria (53%);
- Slovenia (52%);
- Catalonia (Spania) (52%);
- Grecia (52%);
- Malta (51%);
- Germania (47%);
- Belgia (43%).
Cele mai reduse proporții au fost raportate în:
- România (1,1%);
- Republica Moldova (1,9%);
- Azerbaidjan (2,2%).
Vârsta medie a deținuților în Europa a fost de 39 de ani, existând diferențe importante între state.
Cele mai ridicate vârste medii au fost înregistrate în:
- Italia și Portugalia (42 ani);
- Muntenegru, Estonia și Serbia (41 ani).
Cele mai tinere populații penitenciare au fost în:
- Republica Moldova (30 ani);
- Suedia (34 ani);
- Franța, Cipru și Danemarca (35 ani).
Studiul arată o creștere graduală a ponderii persoanelor vârstnice aflate în detenție:
- 2,5% în ianuarie 2020;
- 2,9% în ianuarie 2025.
Deși această categorie rămâne relativ redusă, raportul atrage atenția asupra provocărilor generate de nevoile medicale complexe, bolile cronice, declinul cognitiv și mobilitatea redusă ale persoanelor în vârstă.
Cele mai mari ponderi ale deținuților de 65 de ani și peste au fost în:
- Croația (10,8%);
- Serbia (7,2%);
- Slovenia (5,7%);
- Bulgaria (5,2%);
- Italia (5,1%).
În categoria 50–64 de ani, cele mai ridicate ponderi au fost în:
- Slovacia (28%);
- Italia (24%);
- Macedonia de Nord (22%);
- Portugalia (21%);
- Spania (administrația de stat) (20%).
Ponderea femeilor în populația penitenciară europeană a crescut de la 4,8% la 5,2% între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o creștere totală de 8,9% în statele cu peste un milion de locuitori. Evoluția ar putea reflecta schimbări în practicile de condamnare, tipologia infracțiunilor și utilizarea alternativelor la detenție.
Cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în:
- Ungaria (8,8%);
- Cehia (8,6%);
- Malta (8%);
- Suedia (7,9%).
Cele mai reduse proporții au fost în:
- Albania (1,6%);
- Armenia (2,6%);
- Muntenegru (2,8%);
- Azerbaidjan (3,1%).
Infracțiunile legate de droguri au rămas cele mai frecvente motive pentru executarea pedepselor privative de libertate (17,3%), urmate de furt (12,1%).
Aproximativ o treime dintre persoanele condamnate executau pedepse pentru infracțiuni violente:
- omor sau tentativă de omor (10,9%);
- viol și alte infracțiuni sexuale (8,6%);
- vătămare corporală (6,3%);
- tâlhărie (6,1%).
La nivel european:
- 2,7% dintre deținuți executau pedepse pentru infracțiuni rutiere;
- 2,7% pentru infracțiuni economice sau financiare.
