Menținerea promisiunii: eradicarea sărăciei și a inegalității : Comentariu privind drepturile omului al Comisarului al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, - 24 iulie 2018 . - 2p.
Disponibil la : https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/keeping-the-promise-ending-poverty-and-inequality
În comentariu se analizează următorele aspecte:
• Inegalitatea în ascensiune în Europa
• Impactul sărăciei asupra copiilor și a altor grupuri vulnerabile
• Combaterea sărăciei și inegalității ar trebui să fie în centrul tuturor politicilor de stat
Pentru a contracara aceste tendințe nefaste, statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să ia unele măsuri decisive. Mai întâi, ele trebuie să colecteze date exacte și fiabile, dezagregate în funcție de vârstă și sex, cu privire la impactul sărăciei asupra indivizilor, ca o condiție prealabilă pentru conceperea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor eficiente. Ar trebui să existe o modalitate de a încuraja și de a permite mai multor oameni, în special celor care reprezintă grupurile marginalizate cu cele mai mici venituri, să participe la discuțiile de politică relevante.
"Sărăcia și inegalitatea sunt strâns legate între ele", subliniază Dunja Mijatović, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, în Comentariul său privind drepturile omului publicat 24 iulie 2018 ."Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt mult mai susceptibile de a fi retrogradate la muncă cu venituri mici, locuințe sărace și îngrijire medicală inadecvată, precum și să se confrunte cu șomajul și să înfrunte barierele în calea învățării pe tot parcursul vieții".
În comentariu se analizează următorele aspecte:
• Inegalitatea în ascensiune în Europa
• Impactul sărăciei asupra copiilor și a altor grupuri vulnerabile
• Combaterea sărăciei și inegalității ar trebui să fie în centrul tuturor politicilor de stat
Pentru a contracara aceste tendințe nefaste, statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să ia unele măsuri decisive. Mai întâi, ele trebuie să colecteze date exacte și fiabile, dezagregate în funcție de vârstă și sex, cu privire la impactul sărăciei asupra indivizilor, ca o condiție prealabilă pentru conceperea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor eficiente. Ar trebui să existe o modalitate de a încuraja și de a permite mai multor oameni, în special celor care reprezintă grupurile marginalizate cu cele mai mici venituri, să participe la discuțiile de politică relevante.
Trebuie să existe la nivel național
politici globale, eficiente și finanțate în mod corespunzător pentru a sprijini și promova accesul la asistență medicală de calitate, educație, îngrijire a copiilor, locuințe și infrastructuri publice, precum și accesul la justiție. Guvernele ar trebui să acorde o prioritate clară investițiilor în oamenii și zonele rămase în urmă. Trebuie să existe un angajament fără echivoc pentru promovarea creșterii economice durabile și incluzive nu numai de către guverne, ci și de alți actori naționali și internaționali. În plus, încurajez cu tărie statele membre ale Consiliului Europei care nu au făcut încă acest lucru să ratifice Carta Socială Europeană revizuită, care este cel mai cuprinzător instrument juridic din Europa pentru protecția drepturilor sociale.
În ultimii ani a fost atestată o renaștere a dezbaterilor legate de ideea unui venit universal de bază, care presupune ca fiecare membru al societății să primească necondiționat un venit suficient pentru a-și satisface nevoile de bază. Un astfel de venit de bază poate fie să înlocuiască sau să suplimenteze sistemul existent de protecție socială. Abordarea universală a venitului de bază nu a fost niciodată implementată pe deplin în nicio țară și nu a fost suficient testată. În Europa, Finlanda a testat o schemă suplimentară de venituri de bază, scheme-pilot similare aufost testate pe o arie restrânsă și in alte state, iar dezbaterile sunt în curs de desfășurare în mai multe state membre ale Consiliului Europei.
În raportul său din martie 2017, raportorul special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului a declarat că conceptul universal de venit de bază "nu trebuie respins din punct de vedere al faptului că este utopic" [3] și a încurajat discuțiile ulterioare privind politica ca mijloc de atenuare a insecurității economice și de promovare a drepturilor omului și a justiției sociale. El a subliniat, de asemenea, importanța reunificării dezbaterilor asupra nivelurilor de bază și de protecție socială . Recunoscând dificultățile practice asociate unei astfel de schimbări radicale în politica socială, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sugerat într-un Raport, că introducerea unui venit de bază ar putea garanta egalitatea de șanse pentru toți mai eficient decât macheta existentă a prestațiilor sociale sau diverse programe.
politici globale, eficiente și finanțate în mod corespunzător pentru a sprijini și promova accesul la asistență medicală de calitate, educație, îngrijire a copiilor, locuințe și infrastructuri publice, precum și accesul la justiție. Guvernele ar trebui să acorde o prioritate clară investițiilor în oamenii și zonele rămase în urmă. Trebuie să existe un angajament fără echivoc pentru promovarea creșterii economice durabile și incluzive nu numai de către guverne, ci și de alți actori naționali și internaționali. În plus, încurajez cu tărie statele membre ale Consiliului Europei care nu au făcut încă acest lucru să ratifice Carta Socială Europeană revizuită, care este cel mai cuprinzător instrument juridic din Europa pentru protecția drepturilor sociale.
În ultimii ani a fost atestată o renaștere a dezbaterilor legate de ideea unui venit universal de bază, care presupune ca fiecare membru al societății să primească necondiționat un venit suficient pentru a-și satisface nevoile de bază. Un astfel de venit de bază poate fie să înlocuiască sau să suplimenteze sistemul existent de protecție socială. Abordarea universală a venitului de bază nu a fost niciodată implementată pe deplin în nicio țară și nu a fost suficient testată. În Europa, Finlanda a testat o schemă suplimentară de venituri de bază, scheme-pilot similare aufost testate pe o arie restrânsă și in alte state, iar dezbaterile sunt în curs de desfășurare în mai multe state membre ale Consiliului Europei.
În raportul său din martie 2017, raportorul special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului a declarat că conceptul universal de venit de bază "nu trebuie respins din punct de vedere al faptului că este utopic" [3] și a încurajat discuțiile ulterioare privind politica ca mijloc de atenuare a insecurității economice și de promovare a drepturilor omului și a justiției sociale. El a subliniat, de asemenea, importanța reunificării dezbaterilor asupra nivelurilor de bază și de protecție socială . Recunoscând dificultățile practice asociate unei astfel de schimbări radicale în politica socială, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sugerat într-un Raport, că introducerea unui venit de bază ar putea garanta egalitatea de șanse pentru toți mai eficient decât macheta existentă a prestațiilor sociale sau diverse programe.
”În calitate de Comisar pentru Drepturile Omului, intenționez să contribuii la dezbaterile în curs, concentrându-mă asupra aspectelor legate de drepturile omului și a posibilelor implicații ale soluțiilor luate în considerare”, menționează Dunja Mijatović, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu