CoE: e-publicații: Crizele economice în predarea istoriei

Economic crises in history teaching: Thematic report / Observatory on History Teaching in Europe. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2025. - 142 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/ohte-economic-crises-in-history-teaching-eng-web-2-/488028de04

 ISBN 978-92-871-9585-2

De la începutul secolului XXI, consecințele economice ale crizelor datoriei din 2007 și 2008, ale pandemiei de Covid-19 și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au pus în mod continuu la încercare mijloacele de trai ale multor familii din Europa și din întreaga lume. Înțelegerea crizelor economice dintr-o perspectivă istorică permite elevilor să răspundă mai bine la experiențele prezente și viitoare ale unor astfel de crize.

Al doilea raport tematic al OHTE „Crize economice în predarea istoriei” investighează măsura și modalitățile prin care elevii sunt pregătiți să înțeleagă și să facă față acestor crize prin educația istorică în sistemele publice de învățământ ale statelor membre OHTE. Raportul combină analiza curriculumului și a manualelor cu un studiu exploratoriu al experiențelor profesorilor și rezumă cele mai semnificative concluzii în 10 constatări cheie enumerate în capitolul introductiv și în videoclipul de mai sus.

Cuvântul „criză” provine din greaca pentru „decizie” în domeniile juridic, teologic și medical din societate: „Termenul implica alternative dificile: bine sau rău, mântuire sau condamnare, viață sau moarte” (Koselleck 1982: 617). Din perioada modernă timpurie, a fost aplicat și în numeroase alte domenii ale societății, inclusiv în economie, iar natura procesuală și reproducibilitatea crizelor au fost de asemenea mai mult analizate (Koselleck ibid.: 627).

Predarea despre crizele economice în orele de istorie contribuie la dezvoltarea abilităților de gândire critică, rezilienței și înțelegerii democrației – aceasta este o concluzie esențială a raportului „Crize economice în predarea istoriei” al Observatorului Consiliului Europei pentru Predarea Istoriei în Europa. Această concluzie se bazează pe analiza modului în care 17 țări abordează crizele economice în curriculumul școlar, manuale și sălile de clasă.

Aspecte importante ale raportului

Acest al doilea raport tematic explorează modul în care elevii învață despre cauzele și consecințele evenimentelor din Antichitate, prin Marea Depresiune și până la criza financiară globală din 2008 – și cum aceste lecții contribuie la educația civică și la conștientizarea electorală.

Raportul arată că crizele economice fac parte din curriculumurile naționale de istorie în toate cele 17 țări studiate, iar în 16 dintre ele reprezintă un subiect obligatoriu. Marea Depresiune rămâne exemplul cel mai predat, servind adesea ca punct de plecare pentru a discuta despre inegalitatea socială, instabilitatea politică și răspunsurile democratice.

Profesorii raportează că subiectul ajută elevii să facă conexiuni între economie, politică și societate, stimulând abilitățile analitice și de gândire critică. Totuși, sunt necesare mai multe abordări interdisciplinare și resurse educaționale adecvate pentru a explora impactul uman și social al crizelor.

Raportul evidențiază modul în care învățarea despre crizele din trecut ajută elevii să reziste narațiunilor de a căuta țapi ispășitori și extremismului, pregătindu-i să evalueze mai acut situația economică și politică actuală.

Un instrument pentru securitatea democratică

Raportul subliniază că predarea crizelor economice prin prisma istoriei promovează competențele esențiale definite în Cadrul de Referință al Consiliului Europei pentru Cultura Democrată, inclusiv empatia, deschiderea față de ceilalți, cooperarea și toleranța față de ambiguitate.

„În acest moment de inegalitate crescândă, diviziune socială și polarizare, focusul conferinței din acest an pe crize economice este foarte oportun, și salut raportul tematic cuprinzător al Observatorului pe acest subiect”, a declarat Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei. „Crizele din finanțele publice și monedele naționale, precum și creșterea inflației, au provocat instabilitate economică în numeroase țări europene. Aceasta a fost strâns legată de creșterea inegalității sociale, xenofobiei și punerea sub semnul întrebării a capacității instituțiilor politice de a livra ceea ce oamenii așteaptă și speră. Acest raport demonstrează, de asemenea, că învățarea istoriei contribuie la capacitatea tinerilor de a aprecia complexitatea și de a rezista tentației narațiunilor simpliste.”

Aceasta se aliniază procesului de consultare al Consiliului Europei privind un Nou Pact Democratic pentru Europa, care reprezintă răspunsul colectiv al organizației și partenerilor săi la frustrarea generată de slăbirea democrației, dezinformare și autoritarism. Promovarea unei gândiri critice mai bune în sfera politică, printre alte soluții creative, este esențială pentru consolidarea fundamentelor democrației, stimularea implicării democratice și întărirea securității democratice.

Prezentarea raportului

Raportul a fost prezentat în cadrul conferinței „Istoria cu orice preț?”, cea de-a cincea conferință anuală a Observatorului, pe 17 octombrie, în sesiunea sa plenară. Constatările raportului au fost discutate cu un public format din politicieni, academicieni și un număr mare de elevi din întreaga Europă. Scopul a fost un schimb deschis de opinii despre modul în care educația istorică poate pregăti mai bine tinerii să facă față provocărilor contemporane.

Ce conține raportul și cum a fost elaborat?

Pentru a analiza modalitățile prin care statele membre predau despre crizele economice în cadrul orelor de istorie, acest raport adoptă o metodologie cuprinzătoare, combinând analiza curriculumului și a manualelor cu un studiu exploratoriu al experiențelor profesorilor și folosind metode cantitative și calitative.

Documentele de curriculum au fost identificate pe baza informațiilor transmise de reprezentanții Consiliului de Conducere al statelor membre și a cercetărilor efectuate de experți. Toate documentele selectate au fost revizuite de experți. În caz de dubii cu privire la care versiuni ale curriculumului erau în vigoare, documentele relevante au fost verificate la cererea expertului de către autoritatea competentă a statului membru. Acest proces a fost coordonat de Secretariatul OHTE.

Pentru toate țările, curricula analizată în prezentul raport era în vigoare pentru anul școlar 2023/24. Lista completă a curriculumurilor este disponibilă în Anexa 1. În unele țări, documentele de curriculum au fost ulterior actualizate sau revizuite.

Eșantionul de manuale conține 350 de manuale din 16 dintre cele 17 state membre OHTE.

Au fost selectate trei manuale pe an/clasă și țară pentru analiză, conform criteriilor detaliate în raport.

Chestionarul a fost distribuit profesorilor prin rețeaua și canalele de comunicare ale OHTE, GEI, asociațiilor europene și naționale ale profesorilor de istorie și ministerelor educației din statele membre OHTE. În studiul exploratoriu au participat 800 de profesori de istorie; distribuția lor pe țări este detaliată în Tabelul 5.1 (Capitolul 5). S-a colectat un minimum de 30 de chestionare completate din fiecare țară, cu excepția celor cu cel mai mic număr de profesori de istorie dintre statele membre OHTE.

Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un Acord Parțial Extins al Consiliului Europei, înființat în 2020. El promovează educația istorică de calitate ca fundament pentru cultura democratică. Acesta este al doilea raport tematic al Observatorului, urmând studiul său din 2023 privind „Pandemiile și dezastrele naturale în predarea istoriei”.

Cuprins

Capitolul 1. Introducere

• Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa
• De ce sunt crizele economice un subiect relevant pentru predarea istoriei?
• Definirea crizelor economice
• Rezumatul principalelor constatări

Capitolul 2. Metodologie

• Organizarea procesului de cercetare
• Instrumente de cercetare
• Colectarea datelor
• Metode de analiză

Capitolul 3. Analiza curriculumului

• Crizele economice în curriculumurile de istorie – obligatoriu sau opțional?
• Dimensiunea temporală
• Dimensiunea geografică
• Abordări și perspective
• Reprezentarea diversității societăților
• Perspective macro- și micro-istorice
• Competențe, metode și legături transcurriculare
• Observații finale

Capitolul 4. Analiza manualelor

• Dimensiunea temporală
• Dimensiunea geografică
• Abordări și perspective
• Perspective macro- și micro-istorice
• Reprezentarea diversității societăților
• Crizele economice ca provocare pentru democrație și teren fertil pentru dictatură
• Legături transcurriculare
• Metode
• Soluții istorice la crize economice
• Gradul de dificultate al sarcinilor și exercițiilor
• Competențe
• Observații finale

Capitolul 5. Predarea crizelor economice: un studiu exploratoriu asupra opiniilor profesorilor

• Alocarea timpului
• Specificațiile temei
• Importanța predării crizelor economice în percepția profesorilor
• Interesul perceput al elevilor pentru învățarea despre crize economice
• Legături transcurriculare
• Opiniile profesorilor privind predarea transcurriculară
• Metode de predare
• Aria geografică
• Abordări și perspective didactice
• Utilizarea resurselor educaționale în afara manualelor
• Gradul de satisfacție al profesorilor față de tratarea crizelor economice în curriculumul național
• Gradul de satisfacție al profesorilor față de tratarea crizelor economice în materialele didactice
• Observații finale

Capitolul 6. Concluzii

• Principalele constatări
• Abordări actuale și perspective viitoare
• Bibliografie

Anexa 1. Lista curriculumurilor analizate
Anexa 2. Lista termenilor cheie
Anexa 3. Includerea temelor legate de crize economice în curriculumul național de istorie pe țări
Anexa 4. Lista manualelor analizate

Contributori

Mai mult