[Accesat 17.12.2020]
Proclamată acum 20 de ani și având valoare juridică obligatorie din 2009 , Carta drepturilor fundamentale a UE („carta”) a reprezentat un pas uriaș pentru integrarea europeană. Aceasta a reafirmat, într-un mod semnificativ, că UE se bazează pe drepturile fundamentale, pe democrație și pe statul de drept . Aceste valori sunt strâns legate. Drepturile fundamentale pot fi eficace în viața oamenilor numai într-o societate în care instanțe independente garantează protecția lor și în care poate exista o dezbatere democratică deschisă și informată, cu o massmedia independentă și o societate civilă activă.
Carta se aplică instituțiilor UE în ceea ce privește toate acțiunile acestora. Strategia din 2010 a Comisiei Europene pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană a subliniat importanța ca UE să fie exemplară și să stabilească modul în care Comisia urma să asigure că aceasta respectă pe deplin carta. Carta este de asemenea aplicabilă statelor membre atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii, iar strategia a exprimat hotărârea Comisiei de a utiliza toate mijloacele de care dispune pentru a asigura respectarea acesteia.
În ultimul deceniu, carta a avut drept rezultat o mai mare promovare și protecție a drepturilor fundamentale ale cetățenilor în UE. Carta a determinat adoptarea unei noi legislații UE care protejează și promovează în mod direct anumite drepturi esențiale. Noile reglementări privind protecția datelor, egalitatea de gen, protejarea avertizorilor de integritate, drepturile la un proces echitabil și la apărare, precum și victimele infracționalității sunt exemple-cheie . Jurisprudența Curții de Justiție a UE („Curtea”) în care este invocată carta s-a dezvoltat considerabil într-o arie largă de domenii de politică . Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE a devenit un organism de încredere al UE care furnizează date și analize comparative cu privire la drepturile fundamentale pentru a susține activitatea instituțiilor UE și a statelor membre . Numărul de organisme naționale independente privind drepturile omului a crescut de asemenea într-o măsură semnificativă în UE , punând baze solide pentru asigurarea respectării drepturilor cetățenilor în practică.
Cu toate acestea, protecția drepturilor fundamentale nu este de la sine înțeleasă. În ultimii zece ani au apărut provocări noi, de exemplu în domeniile migrației și al securității și, cel mai recent, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, care a generat restricții în privința unei game largi de drepturi și libertăți fundamentale și a amplificat inegalitățile. Tranziție către o economie verde și transformarea digitală oferă noi posibilități de a face drepturile fundamentale mai eficiente, însă generează și provocări. De exemplu, în timp ce automatizarea digitală este un factor esențial de progres, permițând creșterea eficienței și noi moduri de prelucrare a informațiilor, aceasta poate de asemenea să conducă la răspândirea discursurilor ilegale de instigare la ură, la împiedicarea libertății de exprimare, la creșterea supravegherii și la o discriminare severă , să aducă prejudicii copiilor și să agraveze vulnerabilitatea anumitor grupuri . Existența unor drepturi fundamentale eficace este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea angajamentului UE de a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Aceste noi provocări și evoluții necesită un angajament reînnoit pentru a se asigura că instituțiile UE și statele membre aplică carta la potențialul său maxim.
Transformarea cartei într-o realitate pentru toți
Această strategie propune acțiuni specifice pentru consolidarea aplicării cartei, în special în statele membre.
Strategia se axează pe patru direcții:
1.asigurarea aplicării efective a cartei de către statele membre;
2.consolidarea rolului organizațiilor societății civile, al apărătorilor drepturilor omului și al practicienilor din domeniul justiției;
3.încurajarea utilizării cartei drept punct de reper pentru instituțiile UE și
4.consolidarea conștientizării de către cetățeni a drepturilor care le sunt conferite de cartă.
Mai mult
Vezi de asemenea
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020DC0580&from=RO
RAPORTUL PRIVIND
DREPTURILE
FUNDAMENTALE 2020= Fundamental rights report 2020/Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene- Luxemburg : Oficiul pentru Publicatii al Uniunii Europene, 2020. - 232 p.
Anul 2019 a adus atât progrese, cât și pași înapoi în ceea ce privește
protecția drepturilor fundamentale. Raportul FRA privind drepturile
fundamentale 2020 analizează evoluțiile majore survenite în Uniunea
Europeană în perioada ianuarie-decembrie 2019 și prezintă succint
opiniile FRA cu privire la acestea. Menționând atât progresele
înregistrate, cât și îngrijorările care persistă, raportul oferă detalii cu
privire la principalele aspecte care constituie teme de dezbatere pe
marginea drepturilor fundamentale la nivelul UE.
În acest an, raportul pune accent pe modalitățile curente de aplicare
a Cartei drepturilor fundamentale a UE. Restul capitolelor aduc în
discuție teme precum egalitatea și nediscriminarea, rasismul,
xenofobia și intoleranța asociată acestora, integrarea romilor, azilul și
migrația, societatea informațională, protecția vieții private și a datelor,
drepturile copilului, accesul la justiție, precum și evoluțiile înregistrate
în punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile
persoanelor cu handicap.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu