Studiul dreptului la libertatea gîndirii, conştiinţei
şi a religiei (Dreptul fundamental la libertatea religiei) în
Republica Moldova: Raport / Centrul de Informare în domeniul Drepturilor
Omului; Coaliţia Nediscriminare; Consiliul Naţional al Tineretului din
Moldova. - Chişinău, 2012. - 39 p.
E.4/2012 ST
342.7/S-90
IV-49850
Potrivit raportului, începînd cu anul
2009 situaţia în privinţa dreptului fundamental la libertatea de
conştiinţă, de gândire şi de religie s-a îmbunătăţit, însă în mare
măsură nu corespunde standardelor internaţionale şi naţionale în
domeniul drepturilor omului. Raportul a fost elaborat în baza
studiului efectuat de partenerii nominalizaţi în perioada aprilie-august 2012. Raportul relevă un număr considerabil de cazuri de discriminare pe criteriul religios, care se manifestă în toate domeniile, inclusiv la înregistrarea grupurilor religioase, construcţia clădirilor religioase, interferenţa în activităţile religioase, accesul în şcoli şi alte instituţii de învăţământ, în domeniul educaţiei, serviciilor de sănătate şi în sfera relaţiilor de muncă, acoperire în mass-media, discursurile publice, etc.
studiului efectuat de partenerii nominalizaţi în perioada aprilie-august 2012. Raportul relevă un număr considerabil de cazuri de discriminare pe criteriul religios, care se manifestă în toate domeniile, inclusiv la înregistrarea grupurilor religioase, construcţia clădirilor religioase, interferenţa în activităţile religioase, accesul în şcoli şi alte instituţii de învăţământ, în domeniul educaţiei, serviciilor de sănătate şi în sfera relaţiilor de muncă, acoperire în mass-media, discursurile publice, etc.
Raportul constată că Biserica Ortodoxă din Moldova exercită o dominaţie
puternică şi evidentă asupra elaborării şi adoptării politicilor publice
şi intervine în exercitarea dreptului la libertatea religioasă a altor
grupuri religioase, iar această situaţie este incompatibilă cu
principiile statului de drept şi separării statului de biserică.
Guvernul Republicii Moldova nu întreprinde măsuri decisive pentru a
tempera implicarea Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa politică. În
spatele acestor inacţiuni, aparent, stă dorinţa guvernanţilor de a-şi
consolida puterea politică şi sprijinul electoral prin intermediul
Bisericii Ortodoxe din Moldova. Preţul unei asemenea „cooperări” este
îndoctrinarea ortodoxă a politicilor publice, elaborarea cărora deseori
contravine standardelor internaţionale în domeniul drepturilor
fundamentale ale omului, înlocuirea normelor de drept prin dogme
religioase şi reguli bisericeşti, încălcarea drepturilor şi libertăţilor
religioase fundamentale şi discriminarea altor grupuri religioase.
Raportul constată că încălcarea libertăţilor şi drepturilor religioase fundamentale este mai frecventă şi mai acută în regiunile rurale. Cazurile de încălcări sunt multiple şi variază de la insulte verbale şi vătămarea proprietăţilor grupurilor religioase minoritare, pînă la agresarea fizică a propovăduitorilor neortodocşi sau adepţilor acestora. În majoritatea cazurilor vinovaţii nu sunt găsiţi şi pedepsiţi de organele poliţiei. Raportul scoate în evidenţă discrepanţele dintre datele statistice oficiale şi datele colectate în cadrul studiului în privinţa diversităţii religioase din Republica Moldova. Datele recensământului naţional din 2004 arată că 93,34% din populaţia Republicii Moldova sunt creştini ortodocşi, circa 3,06% sunt adepţii altor culte religioase, iar restul 3,6% sunt atei sau au evitat să-şi declare apartenenţa religioasă. Datele obţinute în urma studiului arată că numărul total al credincioşilor non-ortodocşi constituie cel puţin 5% din populaţia prezentă în Republica Moldova. La fel studiul a demonstrat că prezenţa medie la slujbele duminicale ale Bisericii Ortodoxe în zonele rurale constituie 2% din totalul populaţiei localităţilor rurale studiate.
Raportul constată că încălcarea libertăţilor şi drepturilor religioase fundamentale este mai frecventă şi mai acută în regiunile rurale. Cazurile de încălcări sunt multiple şi variază de la insulte verbale şi vătămarea proprietăţilor grupurilor religioase minoritare, pînă la agresarea fizică a propovăduitorilor neortodocşi sau adepţilor acestora. În majoritatea cazurilor vinovaţii nu sunt găsiţi şi pedepsiţi de organele poliţiei. Raportul scoate în evidenţă discrepanţele dintre datele statistice oficiale şi datele colectate în cadrul studiului în privinţa diversităţii religioase din Republica Moldova. Datele recensământului naţional din 2004 arată că 93,34% din populaţia Republicii Moldova sunt creştini ortodocşi, circa 3,06% sunt adepţii altor culte religioase, iar restul 3,6% sunt atei sau au evitat să-şi declare apartenenţa religioasă. Datele obţinute în urma studiului arată că numărul total al credincioşilor non-ortodocşi constituie cel puţin 5% din populaţia prezentă în Republica Moldova. La fel studiul a demonstrat că prezenţa medie la slujbele duminicale ale Bisericii Ortodoxe în zonele rurale constituie 2% din totalul populaţiei localităţilor rurale studiate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu