De Schutter, Olivier. The European Pillar of Social Rights and the role of the European Social Charter in the EU legal order. - Strasbourg: Council of Europe, 2019. - 65 p. - URL: https://rm.coe.int/the-european-pillar-of-social-rights-and-the-role-of-the-european-soci/1680966149 (accesat: 19.10.2026).
Studiul, elaborat de Olivier de Schutter, profesor la UCLouvain și Sciences Po și membru al Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, își propune să analizeze contribuția Pilonului european al drepturilor sociale la protejarea și promovarea drepturilor sociale în Uniunea Europeană, precum și modalitățile de dezvoltare, pe viitor, a sinergiilor cu Carta Socială Europeană a Consiliului Europei.
În acest scop, studiul examinează, în prima parte, mecanismele de protecție a drepturilor sociale fundamentale în Uniunea Europeană, în cea de-a doua parte analizează valoarea adăugată a Pilonului european al drepturilor sociale, iar în ultima parte prezintă modalități de consolidare a legăturilor dintre acesta și Carta Socială Europeană. În calitate de principal instrument de protecție a drepturilor sociale pe continentul european, la care sunt părți toate statele membre ale Uniunii Europene, Carta Socială Europeană ar trebui să orienteze demersurile viitoare, valorificând oportunitatea oferită de adoptarea PEDS pentru consolidarea drepturilor sociale în cadrul integrării europene.
Deși protecția drepturilor sociale fundamentale în ordinea juridică a Uniunii Europene s-a îmbunătățit considerabil începând cu sfârșitul anilor 1980, aceasta continuă să prezinte deficiențe importante. Prima parte a studiului identifică patru probleme principale.
În primul rând, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, devenită principalul reper pentru protecția drepturilor fundamentale în ordinea juridică a UE după proclamarea sa în anul 2000, reprezintă o evoluție semnificativă, dar nu acoperă toate drepturile sociale. Unele drepturi garantate de Carta Socială Europeană sau de tratatele ONU privind drepturile omului au fost omise, ceea ce a generat lacune în catalogul drepturilor protejate.
În al doilea rând, statutul anumitor dispoziții sociale din Carta drepturilor fundamentale rămâne controversat. Unele garanții sunt considerate „principii”, și nu „drepturi”. Această distincție poate influența evoluția jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și poate limita obligațiile pozitive ale instituțiilor UE în promovarea acestor garanții.
În al treilea rând, Uniunea Europeană recunoaște în mod selectiv relevanța instrumentelor internaționale privind drepturile omului ratificate de statele sale membre. În timp ce Convenția europeană a drepturilor omului și alte instrumente internaționale sunt utilizate ca repere pentru dezvoltarea principiilor generale ale dreptului UE, Carta Socială Europeană nu beneficiază de același statut. În plus, interpretarea acesteia de către Comitetul European pentru Drepturi Sociale nu este considerată obligatorie sau chiar convingătoare în aceeași măsură ca jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În al patrulea rând, mecanismele de guvernanță economică și socială instituite în Uniunea Europeană în urma crizei datoriilor publice din perioada 2009–2012 au acordat, până de curând, o atenție insuficientă impactului măsurilor fiscale și bugetare asupra drepturilor sociale. Această omisiune a avut consecințe semnificative, în special pentru statele membre care au beneficiat de sprijin financiar.
A doua parte a studiului analizează contribuția Pilonului european al drepturilor sociale la protecția drepturilor sociale în cadrul guvernanței economice și sociale a UE. În mare parte, Pilonul clarifică și dezvoltă drepturi deja recunoscute în acquis-ul Uniunii Europene, precizând implicațiile acestora în contextul economic actual. Unele dintre principiile sale depășesc însă cadrul existent și oferă garanții care nu sunt prevăzute în mod expres de Carta drepturilor fundamentale a UE.
Importanța Pilonului european al drepturilor sociale constă, în special, în capacitatea sa de a stimula noi inițiative legislative ale Uniunii Europene și de a încuraja statele membre să adopte măsuri în domeniul lor de competență. Astfel, Pilonul poate contribui la apropierea standardelor de protecție a drepturilor sociale și la o mai bună echilibrare a obiectivelor macroeconomice cu cele sociale.
Cu toate acestea, Pilonul nu trebuie confundat cu un nou catalog de drepturi direct executorii. Principiile sale necesită măsuri legislative și de politică publică pentru a fi puse în aplicare. În acest proces, Carta Socială Europeană ar trebui să joace un rol central, orientând acțiunile Uniunii Europene și ale statelor membre și facilitând convergența socială.
În cea de-a treia parte, studiul formulează șase propuneri pentru consolidarea sinergiilor dintre Pilonul european al drepturilor sociale și Carta Socială Europeană. Acestea vizează:
- consolidarea referințelor la Carta Socială Europeană în comentariile explicative ale principiilor Pilonului;
- luarea în considerare a interpretării Cartei de către Comitetul European pentru Drepturi Sociale;
- recunoașterea mai consistentă a Cartei Sociale Europene în ordinea juridică a UE și a autorității interpretative a Comitetului European pentru Drepturi Sociale;
- luarea în considerare a respectării drepturilor sociale în aplicarea regulilor de disciplină bugetară și a angajamentelor economice ale statelor membre;
- integrarea evaluării impactului asupra drepturilor sociale în procesul de elaborare a legislației, a politicilor economice și a reformelor structurale;
- încurajarea tuturor statelor membre ale UE să ratifice versiunea revizuită a Cartei Sociale Europene și să accepte toate dispozițiile acesteia sau, în lipsa unui acord complet, un set comun de prevederi obligatorii.
În concluzie, studiul consideră că adoptarea Pilonului european al drepturilor sociale reprezintă o oportunitate importantă pentru consolidarea protecției drepturilor sociale în Uniunea Europeană. Valorificarea acestei oportunități presupune o cooperare mai strânsă între instituțiile UE și mecanismele Consiliului Europei, recunoașterea rolului Cartei Sociale Europene și integrarea efectivă a drepturilor sociale în procesul de elaborare și aplicare a politicilor economice și sociale.
CUPRINS
REZUMAT
INTRODUCERE
PROTECȚIA DREPTURILOR SOCIALE FUNDAMENTALE ÎN ORDINEA JURIDICĂ A UNIUNII EUROPENE
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: o sarcină nefinalizată
„Drepturi” sociale și „principii” sociale
Statutul Cartei Sociale Europene
Impactul noii guvernanțe economice și sociale a Uniunii Europene asupra drepturilor sociale fundamentale
PILONUL EUROPEAN AL DREPTURILOR SOCIALE
Contextul apariției
Evaluare
CONSOLIDAREA SINERGIILOR DINTRE PILONUL EUROPEAN AL DREPTURILOR SOCIALE ȘI CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ
ANEXĂ
