Seria
”Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia
dreptului social”, ingrijita de trei judecatori din cadrul sectiei de
specialitate de Curtii de Apel Bucuresti, este destinata in mare masura
practicienilor dreptului, deopotriva magistrati si avocati in domeniul
litigiilor de munca si asigurari sociale, confruntati de peste sapte ani cu
aplicarea jurisprudentei CJUE in cauzele aflate pe rolul instantelor nationale,
a caror diversitate a cunoscut o amplificare previzibila
Hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social.; coord. : Dragoș Călin . ─ Bucureşti[sn], 2014
Prezentele volume reunesc jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in domeniul politicii sociale a Uniunii Europene, insistand asupra protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor, muncii pe durata determinata, muncii pe fractiune de norma, respectiv informarii si consultarii lucratorilor, iar publicarea sa a fost sprijinita de Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), organizatie non-guvernamentala alcatuita din teoreticieni si practicieni in domeniul dreptului Uniunii Europene, constituita in scopul promovarii dreptului si a politicilor europene.
Hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social.; coord. : Dragoș Călin . ─ Bucureşti[sn], 2014
Prezentele volume reunesc jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in domeniul politicii sociale a Uniunii Europene, insistand asupra protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor, muncii pe durata determinata, muncii pe fractiune de norma, respectiv informarii si consultarii lucratorilor, iar publicarea sa a fost sprijinita de Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), organizatie non-guvernamentala alcatuita din teoreticieni si practicieni in domeniul dreptului Uniunii Europene, constituita in scopul promovarii dreptului si a politicilor europene.
Descarcă fragmen |
341.6/
H-82 III-125935
Hotărâri
recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social .
Vol. 1 / selecție realiz. de Dragoș Călin. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2014. - 456 p.
- Politica socială a Uniunii Europene :
- Protecția securității și sănătății lucrătorilor ;
- Munca pe durată determinată ;
- Munca pe fracțiune de normă ;
- Informarea și consultarea lucrătorilor ;
- Fondul social european.
ISBN:
978-606-28-0054-3
Prezentul
volum reuneste jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a
Tratatului de la Lisabona, in domeniul politicii sociale a Uniunii Europene,
insistand asupra protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor, muncii pe
durata determinata, muncii pe fractiune de norma, respectiv informarii si
consultarii lucratorilor, iar publicarea sa a fost sprijinita de Asociatia
Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), organizatie non-guvernamentala
alcatuita din teoreticieni si practicieni in domeniul dreptului Uniunii
Europene, constituita in scopul promovarii dreptului si a politicilor europene.
·
ca
dreptul Uniunii Europene: nu se opune unei reglementari nationale care prevede
ca o lucratoare gravida careia i s a acordat temporar o dispensa din cauza
sarcinii sale are dreptul la o remuneratie echivalenta cu salariul mediu pe
care l a primit in cursul unei perioade de referinta anterioare datei de
inceput a sarcinii, cu excluderea indemnizatiei pentru asigurarea serviciului
de permanenta la locul de munca;
·
ca
se opune unei reglementari nationale care permite unui angajator din sectorul
public sa dispuna mutarea obligatorie intr un alt serviciu un lucrator angajat
in calitate de pompier in cadrul unui serviciu de interventie, pentru motivul
ca acesta a solicitat ca media timpului de lucru maxim saptamanal sa fie
respectata in cadrul acestui serviciu;
·
ca
nu se opune unor dispozitii de drept national care acorda functionarului
drepturi suplimentare la concediu platit, care se adauga la dreptul la un
concediu anual platit minim de patru saptamani, fara a se prevedea plata unei
indemnizatii in cazul in care functionarul care iese la pensie nu a putut
beneficia de aceste drepturi suplimentare pentru ca nu si a exercitat functia
din motive de boala;
·
ca se opune unei dispozitii de drept national
care limiteaza, printr o perioada de report de noua luni, la expirarea careia
dreptul la concediu anual platit se stinge, dreptul unui functionar care se
pensioneaza de a cumula indemnizatiile pentru concediu anual platit neefectuat
din cauza unei incapacitati de munca;
·
ca
se opune unei interpretari a reglementarii nationale potrivit careia un
lucrator care este in concediu medical in perioada de concediu anual fixata
unilateral in calendarul de concedii al intreprinderii in care este angajat nu
are dreptul, la capatul concediului sau medical, sa beneficieze de concediul
sau anual intr o alta perioada decat cea fixata initial, eventual in afara
perioadei de referinta corespunzatoare, pentru motive legate de activitatea
productiva a intreprinderii sau pentru motive de ordin organizatoric
referitoare la aceasta;
·
ca
nu se opune unor dispozitii sau practici nationale, precum un plan social
incheiat intre o intreprindere si comitetul sau de intreprindere, in temeiul
carora dreptul la concediu anual platit al unui lucrator caruia ii este redus
timpul de lucru este calculat potrivit regulii pro rata temporis.
Descarcă fragment |
341.6 /H -82 III-125936
Hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social . Vol. 2] / selecție realiz. de Dragoș Călin. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2014. - 427 p.
Libera circulație a persoanelor și serviciilor : Libera prestare a serviciilor - generalități.
ISBN: 978-606-28-0058-
Prezentul volum reunește jurisprudența recentă, conturată după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în domeniul liberei prestări a serviciilor (generalități) în cadrul Uniunii Europene, iar publicarea sa a fost sprijinită de Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE), organizație non-guvernamentală alcătuită din teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului Uniunii Europene, constituită în scopul promovării dreptului şi a politicilor europene.
Parcurgând al doilea volum al culegerii de jurisprudență, cititorul va constata, spre exemplu, că dreptul Uniunii Europene:
· se opune unei reglementări a unui stat membru care prevede obligația unui angajator stabilit într‑un alt stat membru care detașează lucrători pe teritoriul primului stat de a trimite o declarație prealabilă de detașare în măsura în care începerea detașării preconizate este condiționată de notificarea către acest angajator a unui număr de înregistrare a declarației menționate, iar autoritățile naționale ale acestui prim stat dispun de un termen de cinci zile lucrătoare, începând de la primirea acesteia, pentru a efectua această notificare; nu se opune unei reglementări a unui stat membru care prevede obligația unui angajator stabilit într‑un alt stat membru care detașează lucrători pe teritoriul primului stat de a ține la dispoziția autorităților naționale ale acestuia, pe durata detașării, o copie a documentelor echivalente documentelor sociale sau de muncă cerute de dreptul primului stat, precum și trimiterea acesteia autorităților menționate la încheierea acestei perioade;
· se opune unei dispoziții aparținând unui stat membru în temeiul căreia se refuză acordarea unei reduceri de impozit pentru investiții în cazul unei întreprinderi care este stabilită numai în acel stat membru pentru simplul motiv că bunurile de capital, pentru care se solicită această reducere, sunt utilizate fizic pe teritoriul unui alt stat membru;
· se opune unei dispoziții dintr‑un stat membru care prevede acordarea unui credit fiscal pentru veniturile din împrumuturi acordate anumitor societăți pentru achiziționarea de bunuri noi utilizate pe teritoriul național cu condiția ca dreptul de folosință asupra bunului să nu fie cedat, de societatea care l‑a achiziționat prin intermediul unui împrumut care dă dreptul la creditul fiscal sau de orice altă societate care aparține aceluiași grup, altor terți decât membrii grupului în cauză stabiliți în statul membru respectiv;
· se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia înscrierea pe o listă de experți judiciari traducători este supusă unor condiții de calificare fără ca persoanele interesate să poată lua cunoștință de motivele deciziei adoptate în privința lor și fără ca aceasta să poată face obiectul unei căi de atac de natură jurisdicțională efective care să permită verificarea legalității sale, mai ales în ceea ce privește respectarea cerinței, care rezultă din dreptul Uniunii, a luării în considerare în mod corespunzător a calificării acestora, obținută și recunoscută în alte state membre; principiile egalității de tratament și nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate, precum și obligația de transparență care decurge din acestea nu impun autorităților naționale să rezilieze un contract și nici instanțelor naționale să acorde în fiecare caz dreptul de a obține în justiție încetarea unei încălcări pretinse a acestei obligații cu ocazia atribuirii de concesionări de servicii; dispozițiile referitoare la libertatea de stabilire și la libera prestare a serviciilor nu se extind la activitățile care sunt asociate într‑un stat membru, chiar și cu titlu ocazional, exercitării autorității publice.
Libera circulație a persoanelor și serviciilor : Libera prestare a serviciilor - generalități.
ISBN: 978-606-28-0058-
Prezentul volum reunește jurisprudența recentă, conturată după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în domeniul liberei prestări a serviciilor (generalități) în cadrul Uniunii Europene, iar publicarea sa a fost sprijinită de Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE), organizație non-guvernamentală alcătuită din teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului Uniunii Europene, constituită în scopul promovării dreptului şi a politicilor europene.
Parcurgând al doilea volum al culegerii de jurisprudență, cititorul va constata, spre exemplu, că dreptul Uniunii Europene:
· se opune unei reglementări a unui stat membru care prevede obligația unui angajator stabilit într‑un alt stat membru care detașează lucrători pe teritoriul primului stat de a trimite o declarație prealabilă de detașare în măsura în care începerea detașării preconizate este condiționată de notificarea către acest angajator a unui număr de înregistrare a declarației menționate, iar autoritățile naționale ale acestui prim stat dispun de un termen de cinci zile lucrătoare, începând de la primirea acesteia, pentru a efectua această notificare; nu se opune unei reglementări a unui stat membru care prevede obligația unui angajator stabilit într‑un alt stat membru care detașează lucrători pe teritoriul primului stat de a ține la dispoziția autorităților naționale ale acestuia, pe durata detașării, o copie a documentelor echivalente documentelor sociale sau de muncă cerute de dreptul primului stat, precum și trimiterea acesteia autorităților menționate la încheierea acestei perioade;
· se opune unei dispoziții aparținând unui stat membru în temeiul căreia se refuză acordarea unei reduceri de impozit pentru investiții în cazul unei întreprinderi care este stabilită numai în acel stat membru pentru simplul motiv că bunurile de capital, pentru care se solicită această reducere, sunt utilizate fizic pe teritoriul unui alt stat membru;
· se opune unei dispoziții dintr‑un stat membru care prevede acordarea unui credit fiscal pentru veniturile din împrumuturi acordate anumitor societăți pentru achiziționarea de bunuri noi utilizate pe teritoriul național cu condiția ca dreptul de folosință asupra bunului să nu fie cedat, de societatea care l‑a achiziționat prin intermediul unui împrumut care dă dreptul la creditul fiscal sau de orice altă societate care aparține aceluiași grup, altor terți decât membrii grupului în cauză stabiliți în statul membru respectiv;
· se opune unei reglementări naționale în temeiul căreia înscrierea pe o listă de experți judiciari traducători este supusă unor condiții de calificare fără ca persoanele interesate să poată lua cunoștință de motivele deciziei adoptate în privința lor și fără ca aceasta să poată face obiectul unei căi de atac de natură jurisdicțională efective care să permită verificarea legalității sale, mai ales în ceea ce privește respectarea cerinței, care rezultă din dreptul Uniunii, a luării în considerare în mod corespunzător a calificării acestora, obținută și recunoscută în alte state membre; principiile egalității de tratament și nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate, precum și obligația de transparență care decurge din acestea nu impun autorităților naționale să rezilieze un contract și nici instanțelor naționale să acorde în fiecare caz dreptul de a obține în justiție încetarea unei încălcări pretinse a acestei obligații cu ocazia atribuirii de concesionări de servicii; dispozițiile referitoare la libertatea de stabilire și la libera prestare a serviciilor nu se extind la activitățile care sunt asociate într‑un stat membru, chiar și cu titlu ocazional, exercitării autorității publice.
III-125937
Hotărâri
recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social .
Vol. 3 / selecție realiz. de Dragoș Călin. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2014. - 595 p.
Libera circulație a persoanelor și serviciilor : Libera prestare a
serviciilor - prestații diverse.
ISBN:
978-606-28-0059-8
Parcurgând
al treilea volum al culegerii de jurisprudență, cititorul va constata, spre
exemplu, că dreptul Uniunii Europene:
·
se
opune unei reglementări naționale care prevede posibilitatea contribuabililor
de a deduce din impozitul brut cheltuielile pentru frecventarea unor cursuri de
învățământ superior organizate de instituțiile universitare situate pe
teritoriul acestui stat membru, însă exclude, în mod general, această
posibilitate cu privire la cheltuielile privind educația superioară suportate
într‑o instituție universitară stabilită în alt stat membru;
·
nu
se opune unei reglementări naționale care prevede posibilitatea
contribuabililor de a deduce din impozitul brut cheltuielile pentru
frecventarea unor cursuri de învățământ superior suportate într‑o instituție universitară
privată stabilită în alt stat membru, în limita plafonului fixat pentru
cheltuielile corespunzătoare prevăzute pentru frecventarea unor cursuri
similare organizate la universitatea publică națională cea mai apropiată de
domiciliul fiscal al contribuabilului;
·
nu
se opune unei reglementări a unui stat membru care supune organizarea și
promovarea jocurilor de noroc unui regim de exclusivitate în favoarea unui
singur operator și care interzice oricărui alt operator, inclusiv un operator
cu sediul într‑un alt stat membru, să ofere prin internet, pe teritoriul
statului membru în cauză, servicii care sunt supuse regimului menționat;
·
se opune unei reglementări a unui stat membru
care supune jocurile de noroc unui regim de drepturi exclusive și potrivit
căreia promovarea acestor jocuri organizate într‑un alt stat membru este
pasibilă de sancțiuni mai severe decât promovarea unor astfel de jocuri
exploatate pe teritoriul național fără autorizație;
·
nu se opune unei dispoziții naționale care
impune ca instituțiile de învățământ superior la care intenționează să se
înscrie studenții care solicită o bursă regională finanțată în special din
Fondul social european să facă dovada unei experiențe de 10 ani, atunci când
aceste instituții nu sunt nici universități recunoscute de dreptul național,
nici instituții care oferă programe de master acreditate; principiul egalității
de tratament și obligația de transparență care decurge de aici sunt aplicabile
procedurilor de acordare și de reînnoire a unei autorizații în beneficiul unui
operator unic în domeniul jocurilor de noroc, în măsura în care nu este vorba
despre un operator public a cărui gestiune este supusă supravegherii directe a
statului sau despre un operator privat asupra activităților căruia autoritățile
publice sunt în măsură să exercite un control strict; situațiile în care
îngrijirile spitalicești inopinate acordate unei persoane asigurate pe
parcursul șederii sale temporare într‑un alt stat membru obligă statul membru
de afiliere, ca urmare a aplicării reglementării acestuia, să suporte o sarcină
financiară mai ridicată decât în cazul în care aceste îngrijiri ar fi fost
acordate într‑una dintre structurile sale sunt compensate global de situațiile
în care, dimpotrivă, aplicarea reglementării statului membru de ședere
determină suportarea de către statul membru de afiliere a unei sarcini
financiare, pentru îngrijirile spitalicești în cauză, mai reduse decât cea care
ar fi decurs din aplicarea propriei sale reglementări; cu excepția situațiilor
speciale legate, printre altele, de starea de sănătate a persoanei afiliate sau
de caracterul urgent al îngrijirilor medicale, instituția competentă este
îndreptățită să condiționeze de acordarea unei autorizări prealabile
suportarea, în numele său, a cheltuielilor determinate de îngrijirile medicale
programate într‑un alt stat membru de instituția din statul membru în care are
loc șederea, în funcție de regimul de acoperire care este în vigoare în acest
din urmă stat membru; pentru a se aprecia atingerea adusă liberei prestări a
serviciilor de un sistem care consacră un regim de exclusivitate pentru
organizarea pariurilor hipice, revine instanțelor naționale sarcina de a ține
cont de ansamblul canalelor de comercializare substituibile ale acestor
pariuri, cu excepția cazului în care recurgerea la internet are drept
consecință agravarea riscurilor legate de jocurile de noroc vizate dincolo de
cele existente în ceea ce privește jocurile comercializate pe canale
tradiționale.
Hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia
dreptului social . Vol. 4 / selecție realiz. de Dragoș Călin. ─ [sl]: . ─ [sn]:
, 2014. - 544 p.
Libera curculație a persoanelor și serviciilor : Libertatea de
stabilire - diverse activități ; Securitatea socială a lucrătorilor -
generalități.
ISBN: 978-606-28-0060-4
· se opune unei reglementari nationale care prevede refuzul de a acorda o autorizatie in scopul exploatarii unei linii de autobuz turistice din cauza reducerii rentabilitatii unei intreprinderi concurente titulare a unei autorizatii de exploatare privind o linie identica in totalitate sau in parte cu cea solicitata, numai in temeiul simplelor afirmatii ale acestei intreprinderi concurente;
· se opune reglementarii unui stat membru care rezerva exploatarea jocurilor de noroc in localurile de jocuri exclusiv operatorilor care au sediul pe teritoriul acestui stat membru;
· nu se opune unei reglementari nationale care exclude aplicarea principiului raspunderii solidare a societatilor‑mama fata de creditorii filialelor lor in cazul societatilor‑mama care au sediul pe teritoriul altui stat membru;
· se opune unei legislatii nationale care exclude accesul partial la profesia de kinetoterapeut, reglementata in statul membru gazda, al unui resortisant al aceluiasi stat care a obtinut in alt stat membru un titlu, precum cel de maseur‑balneoterapeut medical, care ii permite sa exercite, in acest al doilea stat membru, o parte dintre activitatile specifice profesiei de kinetoterapeut, atunci cand diferentele dintre domeniile de activitate sunt atat de semnificative incat in realitate ar trebui sa se urmeze o formare completa pentru a avea acces la profesia de kinetoterapeut;
· nu se opune unei reglementari nationale care nu permite unui farmacist autorizat si inscris in ordinul profesional respectiv, dar care nu este titularul unei farmacii incadrate in „plan”, sa distribuie cu amanuntul, in parafarmacia al carei titular este, si medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala care nu sunt suportate de serviciul national de sanatate si care sunt platite integral de cumparator;
· nu se opune unei reglementari comune majoritatii entitatilor federate ale unui stat membru cu structura federala, care interzice, in principiu, organizarea si intermedierea jocurilor de noroc pe internet, in timp ce, pentru o perioada limitata, o singura entitate federata a mentinut in vigoare o legislatie mai permisiva care a coexistat cu cea restrictiva a celorlalte entitati federate, daca o astfel de reglementare este susceptibila sa indeplineasca conditiile de proportionalitate stabilite prin jurisprudenta Curtii, aspect care trebuie verificat de instanta de trimitere; o reglementare de drept intern care prevede distante minime obligatorii intre instalatiile rutiere de distributie de carburanti, constituie o restrictie privind libertatea de stabilire prevazuta de Tratatul CE; o reglementare nationala referitoare la un monopol public privind pariurile pe competitiile sportive care, potrivit constatarilor unei instante nationale, contine restrictii incompatibile cu libertatea de stabilire si cu libera prestare a serviciilor, intrucat restrictiile respective nu contribuie la limitarea activitatilor de pariuri in mod coerent si sistematic, nu poate continua sa se aplice de‑a lungul unei perioade tranzitorii; art. 8 din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitarii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr‑un stat membru, altul decat cel in care s‑a obtinut calificarea, trebuie interpretat in sensul ca statului membru gazda ii este permis sa impuna avocatilor inscrisi pe teritoriul acestuia si in care isi desfasoara activitatea – fie cu norma intreaga, fie cu norma redusa – in serviciul altui avocat, al unei asocieri ori al unei societati de avocati sau al unei intreprinderi publice sau private restrictii privind exercitarea profesiei de avocat concomitent cu desfasurarea activitatii mentionate, cu conditia ca aceste restrictii sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de prevenire a conflictului de interese si sa se aplice tuturor avocatilor inscrisi in acest stat membru; reglementarea unui stat membru care exclude, in vederea calcularii impozitului pe succesiuni, aplicarea anumitor avantaje fiscale unei mosteniri sub forma unei participatii intr‑o societate de capital stabilita intr‑un stat tert, in timp ce confera aceste avantaje in cazul mostenirii unei asemenea participatii atunci cand sediul societatii se situeaza intr‑un stat membru, afecteaza in mod preponderent exercitarea libertatii de stabilire in sensul art. 49 TFUE si urmatoarelor, dat fiind ca aceasta participatie permite detinatorului sau exercitarea unei influente certe asupra deciziilor societatii mentionate si determinarea activitatilor acesteia; vointa de a nu incalca anumite drepturi pe care, printr‑o conventie preexistenta, entitati publice le‑au acordat unui operator economic cu privire la utilizarea retelelor de cablu care le apartin nu poate justifica sa se dea acestei conventii o extindere contrara dreptului Uniunii sub forma unei atribuiri directe a unei concesiuni de servicii sau a unui drept exclusiv de a desfasura o activitate care prezinta un interes transfrontalier cert, chiar daca aceasta ar fi in vederea solutionarii unui litigiu intervenit intre partile in cauza, din motive total independente de vointa lor, cu privire la continutul acestei conventii.
341.6 / H-82 III-125939
Hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia
dreptului social . Vol. 5 / selecție realiz. de Daniela Georgeta Enache. ─
[sl]: . ─ [sn]: , 2014. - 262 p.
Libera circulație a lucrătorilor.
Volumul
de fata, cuprinde hotararile acestei instante pronuntate în legatura cu dreptul
lucratorilor de a circula pe teritoriul Uniunii si de a desfasura o activitate
în alt stat membru decat cel ai carui resortisanti sunt.
Dupa
o prima parte consacrata unor aspecte de ordin general referitoare la
continutul acestei libertati, la conditiile în care se exercita si la notiunea
de lucrator, sunt prezentate hotarari care evidentiaza egalitatea de tratament
de care se bucura lucratorii ce exercita acest drept.
Existenta
unei bogate jurisprudente în materie, care poate fi constatata de cititor prin
referirile numeroase din cuprinsul hotararilor la spete anterior solutionate,
demonstreaza importanta deosebita a libertatii de circulatie pentru
Uniunea Europeana. Ea este un aspect al statutului de cetatean al Uniunii
conferit de art. 20 TFUE oricarui resortisant al statelor membre, care le
permite acestora sa obtina acelasi tratament juridic independent de cetatenia
lor, sub rezerva exceptiilor expres prevazute.
Dreptul
la libera circulatie permite resortisantilor statelor membre sa paraseasca
statul de origine, sa se stabileasca pe teritoriul altui stat membru, sa
desfasoare în acest stat o activitate profesionala, de orice natura,
opunandu-se oricaror masuri care i-ar defavoriza.
Restrangerea
dreptului de circulatie nu poate fi justificata decat daca se întemeiaza pe
consideratii obiective si este proportionala cu obiectivul legitim urmarit de
dreptul national. Asa cum se va observa din lecturarea hotararilor prezentate,
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a considerat ca sunt obiective legitime
protejarea limbii oficiale în vederea mentinerii unitatii nationale si
coeziunii sociale, încurajarea recrutarii si formarii tinerilor sportivi
profesionisti, protejarea eficientei controalelor fiscale, facilitarea
controalelor administrative, protectia sociala a lucratorilor, cresterea
procentajului rezidentilor titulari ai diplomei de învatamant superior s.a.
Totodata,
o importanta deosebita pentru cunoasterea si aprofundarea acestui domeniu al
dreptului comunitar o are delimitarea notiunii de lucrator, care, în
dreptul comunitar, are un înteles autonom, fiind definita prin criteriile ce
caracterizeaza raportul de munca, tinand cont de drepturile si obligatiile
persoanelor implicate. Asa cum a aratat însasi Curtea, lucrator este persoana
care îndeplineste, o anumita perioada, pentru si sub îndrumarea altei persoane,
prestatii în schimbul carora primeste o remuneratie. Activitatea trebuie sa fie
reala si efectiva, cu exceptia activitatilor atat de reduse încat apar ca pur
marginale si accesorii. De pilda, Curtea a considerat ca intra sub incidenta
liberei circulatii a lucratorilor si sportivii profesionisti/semiprofesionisti
daca activitatea sportiva desfasurata este o activitate economica, un
functionar al Uniunii Europene, o femeie care a încetat munca din cauza
constrangerilor intervenite în ultima perioada a sarcinii si imediat dupa
nastere, în conditiile dezvoltate de Curte. Notiunea de lucrator a fost larg
interpretata astfel încat Curtea a concluzionat ca se afla în sfera de aplicare
a dreptului în discutie si persoanele care presteaza munca în cadrul unui
ajutor pentru dezvoltare într-un stat din afara Uniunii Europene, în baza
legaturii cu dreptul unui stat membru al Uniunii, precum si o persoana care a
încetat un raport de munca ori este în cautarea unui loc de munca. De asemenea,
se pot prevala de dispozitiile dreptului comunitar în materie nu doar
lucratorii, ci si angajatorii lor, dupa cum aceste dispozitii nu se adreseaza
doar autoritatilor publice, ci si masurilor de alta natura care reglementeaza,
în mod colectiv, munca salariata. Nu doar lucratorii se bucura de anumite
drepturi oferite de statul membru gazda, ci si membrii de familie ai acestuia,
asa cum se va observa din parcurgerea lucrarii, o atentie deosebita fiind data
dreptului copiilor unui lucrator migrant de a avea acces la sistemul din
învatamant din statul unde acestia au resedinta.
În
consecinta, problemele dezvoltate în jurisprudenta prezentata de aceasta
lucrare sunt de larg interes, atat pentru practicieni ai dreptului, cat si
pentru toti cei interesati sa cunoasca ce prevede dreptul comunitar în legatura
cu dreptul la libera circulatie.
341.6 / H-82 III-125940
Hotărâri
recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social .
Vol. 6 / selecție realiz. de Daniela Georgeta Enache. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2014.
- 432 p.
Libera
circulație a persoanelor și serviciilor. Securitatea socială a lucrătorilor
migranți.
ISBN:
978-606-28-0099-4
Un
prim aspect ce trebuie subliniat este cel privind raportul dintre dispozitiile
dreptului comunitar in materie si dreptul national. Astfel, trebuie retinut ca
dreptul comunitar stabileste legea nationala aplicabila persoanelor care
desfasoara o activitate salariata, nu si conditiile existentei drepturilor si
obligatiilor de afiliere la un regim sau altul de securitate sociala; acestea
sunt prevazute de legea nationala, cu respectarea principiilor dreptului
comunitar. Prin urmare, scopul reglementarilor adoptate la nivel comunitar in
materie nu este crearea unui regim de securitate sociala uniform pe teritoriul
Uniunii Europene, armonizarea fiind doar partiala. Insa, asa cum a subliniat
insasi Curtea de Justitie, daca nu se poate garanta asiguratului ca o deplasare
in alt stat membru este neutra in materia asigurarilor sociale, ea putand fi
mai mult sau mai putin avantajoasa sau dezavantajoasa, o reglementare nationala
este conforma cu dreptul Uniunii numai in masura in care, printre altele, nu
dezavantajeaza lucratorul vizat in raport cu cei care isi exercita toate
activitatile in statul membru in care se aplica aceasta si nu are drept
consecinta, pur si simplu, plata unor contributii sociale pentru care nu se va
beneficia de prestatii.
Reglementarea
comunitara in materie se concentreaza pe principiul egalitatii de tratament,
fiind interzisa nu doar discriminarea bazata pe cetatenie, ci si orice
discriminare care, prin aplicarea altor criterii, conduce in fapt la acelasi
rezultat. Din lecturarea hotararilor prezentate se poate observa ca este
analizata, in special, conformitatea cu dreptul comunitar a impunerii unei
cerinte privind resedinta in statul membru care acorda prestatia sociala,
Curtea procedand la o analiza in concret a obiectivului urmarit si a
proportionalitatii masurilor aplicate cu acesta. De pilda, Curtea a
concluzionat ca dreptul comunitar
·
se
opune ca o persoana aflata pe o instalatie fixa situata in zona platoului
continental adiacent al statului membru in cauza sa nu fie asigurata
obligatoriu in acest stat doar pentru ca are resedinta in alt stat membru,
·
ca
se opune neluarii in considerare, in vederea stabilirii stagiului de cotizare
pentru drepturile definitive la pensie suplimentara intr un stat membru, a
anilor de munca pe care lucratorul i a prestat deja pentru acelasi angajator la
sediile de activitate ale acestuia situate in diferite state membre si in
temeiul aceluiasi contract de munca global,
·
ca
se opune excluderii afilierii la sistemul social al unui stat membru sub
pavilionul caruia se afla o nava pe care presteaza munca salariatul in cauza,
chiar daca in fapt se afla in afara teritoriului Uniunii Europene.
341.6
/ H-82 III-125941
Hotărâri
recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social .
Vol. 7 / Selecție realiz. de Oana Cristina Niemesch. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2014.
- 416 p.
- Politica socială a Uniunii Europene : Generalități ;
- Egalitate și nediscriminare ;
- Cadrul general în ceea ce privește încadrare în muncă și ocuparea forței de muncă ;
- Interzicerea discriminărilor pe motive de vârstă.
Implicatiile aplicarii, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana a tarii noastre, a jurisprudentei CJUE in cauzele avand ca obiect litigii de munca si asigurari sociale, precum si dinamica deosebita a acestui domeniu al dreptului a determinat un interes crescut din partea practicienilor dreptului, magistrati si avocati, interes caruia seria " Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social", ingrijita de trei judecatori din cadrul sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, incearca sa-i raspunda.
Prezentul volum reuneste jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in domeniul politicii sociale a Uniunii Europene, in domeniul egalitatii si nediscriminarii, in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca si interzicerea discriminarilor pe motive de varsta.
Din cuprinsul acestui volum se poate retine, cu titlu exemplificativ, ca dreptul Uniunii Europene
· se opune ca perioadele de serviciu efectuate de un functionar temporar al unei administratii publice sa nu fie luate in considerare pentru accesul acestuia din urma, devenit intre timp functionar de cariera, la o promovare interna la care pot sa pretinda numai functionarii de cariera, cu exceptia cazului in care aceasta excludere este justificata de motive obiective, iar simplul fapt ca functionarul temporar a efectuat perioadele de serviciu respective in temeiul unui contract sau al unui raport de munca pe durata determinata nu constituie un asemenea motiv obiectiv,
· se opune unei reglementari nationale care, in privinta lucratorilor pe fractiune de norma de tip vertical ciclic, exclude perioadele nelucrate din calculul vechimii impuse pentru dobandirea unui drept la o astfel de pensie, cu exceptia cazului cand o asemenea diferenta de tratament este justificata de motive obiective, declaratii publice de excludere a recrutarii unui fotbalist prezentat ca fiind homosexual pot fi calificate drept „fapte care permit prezumtia existentei unei discriminari” in ceea ce priveste un club de fotbal profesionist in cazul in care declaratiile vizate sunt facute de o persoana care se prezinta si este perceputa in media si in societate ca fiind principalul conducator al acestui club, fara sa aiba totusi in mod necesar capacitatea juridica de a angaja clubul sau de a l reprezenta in materie de recrutare,
· nu se opune unui sistem de pensii ocupationale in temeiul caruia un angajator plateste, ca element al remuneratiei, contributii la pensie progresive in functie de varsta, cu conditia ca tratamentul diferentiat pe motive de varsta care rezulta din aceasta sa fie adecvat si necesar pentru atingerea unui obiectiv legitim, ceea ce revine instantei nationale sa verifice,
· se opune unei dispozitii dintr o conventie colectiva precum cea in discutie in litigiul principal, in temeiul careia un lucrator salariat care incheie un pact civil de solidaritate cu o persoana de acelasi sex este exclus de la dreptul de a obtine avantaje precum zile de concediu special si o prima salariala, acordate lucratorilor salariati cu ocazia casatoriei, atunci cand reglementarea nationala a statului membru in cauza nu permite persoanelor de acelasi sex sa se casatoreasca, in masura in care, tinand seama de obiectul si de conditiile de acordare ale acestor avantaje, el se gaseste intr o situatie comparabila cu cea a unui lucrator care se casatoreste,
· nu se opune unei reglementari nationale care stabileste la 30 de ani varsta maxima pentru recrutarea in cadrul serviciului tehnic intermediar de pompieri,
· se opune unei reglementari nationale in temeiul careia lucratorii care pot beneficia de o pensie pentru limita de varsta platita de angajatorul lor in temeiul unui sistem de pensii la care au aderat inainte de implinirea varstei de 50 de ani nu pot obtine, exclusiv pentru acest motiv, o indemnizatie speciala de concediere menita sa favorizeze reintegrarea profesionala a lucratorilor care au o vechime in munca in cadrul intreprinderii mai mare de 12 ani,
· nu se opune unei legislatii nationale care prevede pensionarea din oficiu a profesorilor universitari la implinirea varstei de 68 de ani si continuarea activitatii lor dupa varsta de 65 de ani numai prin intermediul unor contracte pe durata determinata de un an, care pot fi reinnoite de cel mult doua ori, in masura in care aceasta legislatie urmareste un obiectiv legitim, legat, in special, de politica de ocupare a fortei de munca si a pietei muncii, precum crearea unui invatamant de calitate si repartizarea optima a posturilor de profesori intre generatii, si in masura in care permite atingerea acestui obiectiv prin mijloace corespunzatoare si necesare,
· se opune ca o clauza cuprinsa intr o conventie colectiva precum cea din actiunea principala sa stabileasca la 60 de ani varsta limita de la care se considera ca pilotii nu mai au capacitatile fizice pentru a si exercita activitatea profesionala, desi reglementarea nationala si cea internationala stabilesc aceasta varsta la 65 de ani,
· nu se opune unei masuri nationale care permite unui angajator sa ii desfaca unui salariat contractul de munca pentru simplul motiv ca acesta din urma a implinit varsta de 67 de ani si care nu tine seama de nivelul pensiei pentru limita de varsta pe care o va primi persoana interesata, intrucat masura respectiva este justificata in mod obiectiv si rezonabil de un obiectiv legitim care tine de politica ocuparii fortei de munca si a pietei muncii si constituie un mijloc corespunzator si necesar de realizare a acestui obiectiv.
341.6 / H-82 III-125942
Hotărâri recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului social . Vol. 8 / selecție realiz. de Oana Cristina Niemesch. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2014 . - 347 p.
- Politica socială a Uniunii Europene : Discriminarea bazată pe orientare sexuală ;
- Egalitate de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în munca și de muncă ;
- Menținerea drepturilor lucrătorilor și protecția lucrătorilor în cazul insolvabilități angajatorului .
ISBN: 978-606-28-0104-5
Implicatiile aplicarii, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana a tarii noastre, a jurisprudentei CJUE in cauzele avand ca obiect litigii de munca si asigurari sociale, precum si dinamica deosebita a acestui domeniu al dreptului au determinat un interes crescut din partea practicienilor dreptului, magistrati si avocati, interes caruia seria " Hotarari recente ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene in materia dreptului social", ingrijita de trei judecatori din cadrul sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, incearca sa-i raspunda.
Prezentul volum reuneste jurisprudenta recenta, conturata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in domeniul discriminarii bazate pe orientare sexuala, al egalitatii de tratament intre barbati si femei in materie de incadrare in munca si de munca, precum si al mentinerii drepturilor lucratorilor si protectia lucratorilor in cazul insolvabilitatii angajatorului.
Din cuprinsul acestui volum se poate retine, cu titlu exemplificativ, ca dreptul Uniunii Europene
· se opune unei reglementari nationale in temeiul careia, pentru perioada 1984-1994, calculul pensiilor la retragerea din activitate si al pensiilor pentru limita de varsta ale lucratorilor frontalieri de sex feminin, pentru aceleasi posturi sau pentru posturi de aceeasi valoare, se baza pe salarii zilnice fictive si/sau forfetare inferioare celor ale lucratorilor frontalieri de sex masculin,
· se opune unei masuri nationale care prevede ca lucratorii de sex feminin care sunt mame ale unui copil si care au statutul de lucrator salariat pot beneficia de o pauza, in diverse modalitati, pe parcursul primelor noua luni dupa nasterea acestui copil, in timp ce lucratorii de sex masculin care sunt tati ai unui copil si care au acelasi statut nu pot beneficia de aceeasi pauza decat in cazul in care si mama acestui copil are statutul de lucrator salariat,
· se opune unei reglementari nationale care, pentru a promova accesul persoanelor mai tinere la piata fortei de munca, permite unui angajator sa concedieze salariatii care au dobandit dreptul la pensie pentru limita de varsta, in conditiile in care femeile dobandesc acest drept la o varsta cu cinci ani mai mica decat varsta la care barbatii dobandesc acelasi drept, trebuie interpretat in sensul ca nu prevad dreptul unui lucrator care invoca in mod plauzibil faptul ca indeplineste conditiile cuprinse intr un anunt de recrutare si a carui candidatura nu a fost retinuta de a avea acces la informatiile care precizeaza daca angajatorul, la finalul procedurii de recrutare, a angajat un alt candidat, totusi nu se poate exclude ca un refuz al unui parat de a permite accesul la informatii poate constitui unul dintre elementele care trebuie avute in vedere in cadrul demonstrarii faptelor pe baza carora se poate prezuma existenta unei discriminari directe sau indirecte,
· nu se opune unei masuri nationale, care prevede ca tatal unui copil, care are statutul de lucrator salariat, poate, cu acordul mamei, care de asemenea are statutul de lucrator salariat, sa beneficieze de un concediu de maternitate pentru perioada ulterioara celor sase saptamani de concediu obligatoriu al mamei dupa nastere, cu exceptia cazurilor in care exista un pericol pentru sanatatea acesteia, in timp ce tatal unui copil care are statutul de lucrator salariat nu poate beneficia de un astfel de concediu daca mama copilului sau nu are statutul de lucrator salariat si nu este afiliata la un sistem public de asigurari sociale, trebuie interpretat in sensul ca statele membre nu sunt obligate sa acorde un concediu de maternitate in temeiul articolului 8 din Directiva 92/85/CEE unei lucratoare, in calitatea sa de mama beneficiara care a avut un copil datorita unui contract de reproducere umana asistata prin intermediul unei mame surogat, nici chiar in cazul in care aceasta poate sa alapteze copilul respectiv dupa nastere sau il alapteaza in mod efectiv,
· nu se opune unei dispozitii de drept national care exclude un lucrator salariat de la beneficiul garantarii platii creantelor neachitate ale lucratorilor salariati pentru motivul ca acesta, singur sau impreuna cu rude apropiate, a detinut in proprietate o parte esentiala din intreprinderea in cauza si a exercitat o influenta considerabila asupra activitatilor acesteia in cursul celor sase luni care au precedat cererea de deschidere a procedurii insolventei respectivei intreprinderi, se opune unei reglementari nationale care conditioneaza posibilitatea lucratorilor al caror angajator se afla in situatie de insolvabilitate de a si exercita integral dreptul la plata creantelor salariale neachitate de obligatia de a se inregistra ca persoane aflate in cautarea unui loc de munca, trebuie sa fie interpretata in sensul ca nu obliga statele membre sa prevada garantii pentru creantele salariatilor in fiecare etapa a procedurii de insolventa a angajatorului lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu