Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Ziua Europeană a Limbilor 2025 împreună cu noi

• Data 26.09.2025
• Ora 15.00
• Locul - BNRM, blocul central, etajul 2, Sala nr 1

„Celelbrăm diversitatea lingvistică” : O provocare multilingvă de Storytelling

În contextul celebrării Zilei Europene a Limbilor, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Asociația Profesorilor META,Vă invită la ediția 2025 evenimentului, cu genericul „Ziua Europeană a Limbilor împreună cu noi” .

Biblioteca Națională a Republicii Moldova va găzdui pe 26 septembrie 2025 un eveniment inedit dedicat diversității lingvistice și culturale europene: Concursul „Celelbrăm diversitatea lingvistică”

Obiectivul inițiativei

Evenimentul își propune să promoveze bogăția lingvistică a Europei și să încurajeze colaborarea interculturală prin povesti originale, create și prezentate de echipe formate din studenți și cadre didactice din diferite instituții educaționale.

Conceptul concursului

Fiecare instituție participantă va forma o echipă (3–5 membri) care va crea o poveste sau spectacol original, folosind minimum 5 limbi europene – fie limbi oficiale ale Uniunii Europene, fie limbi regionale sau minoritare. Povestea trebuie să reflecte valorile europene: unitate în diversitate, pace, cooperare sau sustenabilitate.

Detalii/ Înregistrare  -   https://www.facebook.com/events/1431556371268433

Ziua Europeană a Limbilor 2025

ZEL (EDL)  la BNRM

• Ziua Europeană a Limbilor 2024 la  #BNRM 
• Ziua Europeană a Limbilor 2023 împreună cu noi
• Ziua Europeană a Limbilor 2022 la Biblioteca Națională a Republicii Moldova
• CELEBRAREA CELEI DE-A 20-A ANIVERSĂRI A ZILEI EUROPENE A LIMBILOR LA BNRM, 2021
• Celebrează Ziua Europeană a Limbilor împreună cu noi! 2020, BNRM
• Ziua Europeană a Limbilor 2020 
• Să sărbătorim împreună Ziua Europeană a Limbilor! 2016
• Să sărbătorim împreună Ziua Europeană a Limbilor în 2013 / CoE
• Celebrarea celei de-a 10-a aniversări a Zilei Europene a Limbilor(2011)
•  Ziua Europeană a Limbilor 2012
• Ziua Europeană a Limbilor 2012/ CPESC  - Studiază limbile, cunoaşte Europa

Achiziții noi - Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii și securității publice

                               Achizitii noi iunlie-septembrie 2025  

342.7 / P-93 III-147591  

Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii și securității publice : (Ediția a 4-a) : Materialele Conferinței științifice naționale cu participare internațională din 05 decembrie 2024 Chișinău/ Dinu Ostavciuc; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare", Departamentul Știință. -  Chișinău, 2025. -  546 p. - ISBN: 978-9975-135-99-3; Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://academy.police.md/wp-content/uploads/2025/02/Mater_conf_Protect_dr_si_liber_omului_ed_4_03_02_2025.pdf

Conferinţa a avut drept scop crearea unui spațiu de analiză și dezbatere a rezultatelor cercetării, a unui mediu de comunicare și a unui schimb de idei între participanți.

Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în două sesiuni. În sesiunea plenară au fost prezentate o serie de rapoarte ştiinţifice cu referire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, precum şi la importanţa respectării lor în procesul de asigurare a ordinii şi securităţii publice. În a doua parte, comunicările au fost prezentate în cadrul a două secţiuni tematice:

1. Asigurarea respectării drepturilor omului în contextul implementării standardelor europene de ordine şi securitate publică;
2. Respectarea drepturilor omului în procesul de investigare, prevenire şi combatere a criminalităţii.

Au fost puse în discuţie mai multe subiecte actuale, inclusiv: prevenirea manifestărilor radicale, iredentiste sau extremiste în contextul actual de securitate publică; prevenirea şi combaterea infracţiunilor motivate de prejudecată, etnie, discriminare; asigurarea securităţii frontaliere în condiţiile actuale de securitate; riscurile asociate evoluţiilor din domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.

La finalul conferinţei au fost scoase în evidenţă un şir de concluzii şi recomandări de perfecţionare a cadrului legal şi de eficientizare a activităţii subdiviziunilor MAI şi a altor organe de drept în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv în procesul de asigurare a ordinii şi securităţii publice.

 Din cuprins:

SESIUNEA ÎN PLEN

• Reglementări juridice a contravențiilor care atentează la ordinea și securitatea publică prin prisma principiilor de bază ale procesului contravențional/ Snejana Ciochină
• Ensuring the security of information and digitizing the national archives of Romania/ Marilena-Oana NEDELEA
• Studiu comparativ: măsurile preventive neprivative de libertate în Republica Moldova și România/ Florin CAZACU
• Rolul și statutul procesual al avocatului în sistemele juridice din Republica Moldova și România/ Aliona FRUNZĂ
• Protecția consumatorilor în Republica Moldova prin mijloace juridico-penale/ Veaceslav URSU, Eugeniu MUSTEAȚĂ
• Роль штучного інтелекту в кібербезпеці/ Сніжана АНТОЩУК
• Exploatarea sexuală prin prostituție în Republica Moldova ca formă a traficului de ființe umane/ Vitalie IONAȘCU, Beniamin LUP
• Special solutions in criminal law and criminal procedural law to combat terrorist crimes in the context of human rights protection/ Dorota NIEWIAROWSKA
• Особливості застосування скандинавської моделі, забезпечення публічного порядку і безпеки під час дії правового режиму воєнного стану/ Андрій ЛЕОНЕНКО, Олег ФІЛІПЧУК

Secţiunea I- Asigurarea respectării drepturilor omului în contextul implementării standardelor europene de ordine și securitate publică

• Scopul Uniunii Europene de a intensifica lupta cu fapte ilegale contra mediului ce constituie infracțiuni/ Marcel BOŞCANEANU
• Evoluția formelor de asistență juridică internațională: de la principiul recunoașterii reciproce la conceptul de cooperare consolidată/ Ștefan MUNTEANU
• Echilibrul între drepturile omului și securitatea națională. Până unde se poate merge?/ Alexandru PETOLESCU
• Impactul inteligenței artificiale asupra dreptului la viață privată: necesitatea unui nou cadru legal pentru consimțământul informat/ Antonio SANDU
• Protecţia juridică a drepturilor electorale/ Igor BANTUŞ
• Instrumente internaționale privind prevenirea și combaterea violenței în bază de gen/ Vera LUPU
• Analiză comparativă între Republica Moldova și România privind criminalitatea motivată de prejudecată în rândul minorilor/ Roman OJOVAN
• Respectarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal în relaționarea dintre administrația publică și cetățeni/ Andreea BURUIANĂ (RUSU)
• Protecția drepturilor și libertăților omului în Uniunea Europeană/ Sabina TOCARCIUC
• Desfășurarea scrutinului electoral în perioada de război, stării de urgențe sau stării de asediu/ Igor SOROCEANU
• Порівняльно-правовий аналіз міжнародного та національного законодавства щодо відшкодування шкоди жертвам війни (воєнного конфлікту в Україні)/ Крістіна ШУМАНЕВСЬКА,
• Роль правоохоронних органів у забезпеченні прав людини/ Андрій ОСАУЛЕНКО, Дар’я ПЕТРЕНКО

Secţiunea II - Respectarea drepturilor omului în procesul de investigare, prevenire şi combatere a criminalităţii

• Profilul criminologic al infractorului patrimonial/ Vitalie IONAȘCU, Ana-Trandafira LAZĂR
• Impactul globalizării și a proceselor geopolitice asupra criminalității organizate transnaționale/ Iurie LARII
• Justiția în era digitală: provocările și soluțiile probatoriului digital în procedura penală/ Ștefan MUNTEANU
• Інформаційна гігієна користувачів інтернету: дослідження рівня обізнаності та поведінки/ Петро КЛІМУШИН, Сергій ЧЕРНЕНКО
• Фішингові атаки: як їх розпізнавати та уникати/ Василь ЛУЧИК, Денис ВЛАСКО
• Proporționalitatea – principiu indispensabil în sfera de realizare a justiției/ Serghei DERENEV

CoE: e-publicații: Comitetul European pentru drepturi sociale. Raport anual 2024

Activity Report 2024 / The European Committee of Social Rights. - Council of Europe, 2025. - 71 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/prems-055525-gbr-2005-rapport-social-rights-txt-16x24-final/4880284eed

În Raportul de activitate pe 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) al Consiliului Europei a îndemnat guvernele europene să se asigure că salariul minim net reprezintă cel puțin 60% din salariul mediu net național; să introducă plafoane pentru prețurile produselor alimentare de bază și să ofere sprijinuri mai bine direcționate; să garanteze accesul stabil la energie la prețuri accesibile; să abordeze problema accesibilității locuințelor și riscurile de lipsă de adăpost prin plafonarea chiriilor, majorarea beneficiilor pentru locuințe și extinderea fondului de locuințe sociale; să se asigure că sistemele de securitate socială țin pasul cu inflația.

În introducerea la Raport, Aoife Nolan, Președintele Comitetului pentru drepturi sociale, a menționat: 

Anul 2024 a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește avansarea sistemului Cartei Sociale Europene. Principala evoluție în acest sens a fost Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, organizată sub auspiciile Președinției lituaniene a Consiliului Europei, în iulie. Acest eveniment a reunit principalii actori ai sistemului Cartei, într-un spirit de dialog constructiv.

Conferința a servit nu doar ca platformă de reflecție, ci și ca un catalizator pentru angajamente politice concrete în favoarea justiției sociale. Printre participanți s-au numărat miniștri și înalți oficiali responsabili de drepturile sociale și politica socială din întreaga Europă, Președintele Adunării Parlamentare, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, OIM, agenții ONU, parteneri sociali și organizații ale societății civile.

Un rezultat esențial al conferinței a fost Declarația de la Vilnius, o reafirmare a indivizibilității și interdependenței tuturor drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale. Bazându-se pe Declarația de la Reykjavik (mai 2023), Declarația de la Vilnius a subliniat importanța existenței unui cadru solid și receptiv pentru drepturile sociale în Europa. Ea a salutat angajamentul statelor membre ale Consiliului Europei de a promova justiția socială și, în special, eforturile făcute de state pentru a accepta un nivel ridicat de angajament privind drepturile sociale, precum și acțiunile concrete ale statelor părți la Carta Socială Europeană pentru a răspunde constatărilor și concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale.

Declarația a accentuat, de asemenea, importanța dialogului și cooperării cu autoritățile naționale, locale și regionale, precum și cu partenerii sociali, în vederea implementării unor politici sociale bazate pe drepturi. Conferința a dus la noi acceptări ale Cartei de către Irlanda și Andorra, în timp ce Republica Moldova și Armenia și-au confirmat intențiile de a-și spori angajamentele – intenții deja materializate în cazul Republicii Moldova, care a adoptat opt dispoziții suplimentare ale Cartei Sociale Europene revizuite la mai puțin de două luni după eveniment. Un moment de referință al conferinței a fost ratificarea Cartei Revizuite de către Islanda, contribuind la coerența și unitatea sistemului european al drepturilor sociale.

Foarte pozitiv este faptul că impulsul generat de Conferința la nivel înalt va continua cu o nouă conferință programată pentru martie 2026 la Chișinău, sub auspiciile Președinției moldovenești a Consiliului Europei. Aceasta va oferi statelor părți o oportunitate cheie de a-și adânci angajamentul față de sistemul Cartei, în special prin adoptarea unor dispoziții suplimentare. Se speră în mod deosebit că va exista progres în ceea ce privește trecerea (încă a șase) state părți legate de Carta din 1961 la Carta revizuită din 1996. Existența celor două Cartele rămâne principalul obstacol în calea unui sistem unificat și coerent de protecție a drepturilor sociale în cadrul Consiliului Europei. Eliminarea acestui obstacol – și a complexității fragmentate și nedorite pe care o generează în ceea ce privește protecția drepturilor sociale prin dreptul european al drepturilor omului – depinde direct de statele părți. Este speranța sinceră că conferința de la Chișinău va reprezenta un moment de cotitură în această privință.

Conferința oferă, de asemenea, statelor părți șansa de a adopta declarații în temeiul articolului 34 și articolului L2 din versiunile Cartei din 1961 și, respectiv, 1996, pentru a preciza că Carta se aplică pe întreg teritoriul lor, inclusiv în teritoriile nemetropolitane. Un asemenea demers ar contribui la depășirea moștenirii colonialismului, reflectată în prezent în sistemul Cartei, prin care persoanele din teritoriile nemetropolitane pot beneficia de niveluri semnificativ mai scăzute de protecție a drepturilor sociale decât cei din zonele metropolitane.

Criza costului vieții din perspectiva drepturilor sociale

În 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) a realizat o analiză privind implicațiile crizei costului vieții asupra drepturilor sociale în Europa. Analiza s-a concentrat pe patru domenii tematice: ocuparea forței de muncă, protecția socială, locuințele, precum și energia și alimentele. Au fost abordate și provocările cu care se confruntă grupurile afectate în mod deosebit de criză, precum și impactul disproporționat asupra femeilor.

Revizuirea a relevat că, deși majoritatea statelor părți au luat măsuri cu efecte pozitive în ceea ce privește protecția drepturilor prevăzute de Cartă, au rămas lacune și provocări semnificative, cauzate adesea de caracterul temporar, ad-hoc sau insuficient al măsurilor adoptate. O preocupare majoră a fost erodarea dreptului la o remunerație echitabilă, salariile minime din mai multe state nereușind să țină pasul cu inflația. În mod similar, inflația ridicată a redus semnificativ valoarea reală a beneficiilor și asistenței sociale, lăsând mulți beneficiari fără posibilitatea de a-și acoperi nevoile esențiale. Creșterile foarte mari ale prețurilor la energie și alimente au dus la rate mai ridicate ale sărăciei energetice și ale insecurității alimentare.

Pe lângă recomandările detaliate, ECSR a subliniat că această criză nu este o anomalie temporară, ci face parte dintr-o policriză mai amplă, care reflectă probleme de durată: erodarea sistemelor de bunăstare, slăbirea protecțiilor muncii, sărăcia și excluziunea socială adânc înrădăcinate în Europa. ECSR a accentuat că Carta trebuie să servească drept „hartă a drepturilor omului” care să ghideze deciziile guvernamentale privind legislația, politicile și prioritățile bugetare, atât în timpul crizelor, cât și dincolo de acestea.

Procedura plângerilor colective: un mijloc democratic de realizare a justiției sociale

Procedura plângerilor colective rămâne un mecanism esențial pentru protecția drepturilor sociale în Europa, asigurând responsabilitatea statelor părți și contribuind direct la aplicarea drepturilor sociale în statele membre.

În 2024, zece noi plângeri au fost depuse împotriva a șase state părți la Cartă – Spania, Italia, Belgia, Franța, Grecia și Norvegia. Aceste plângeri au provenit din partea unei game diverse de actori, inclusiv sindicate naționale, ONG-uri internaționale și o organizație patronală, ceea ce arată diversitatea entităților care utilizează și au încredere în acest mecanism.

De-a lungul anului, ECSR a adoptat 12 decizii pe fond și 12 privind admisibilitatea (inclusiv două de inadmisibilitate). Problemele abordate au fost variate: protecția drepturilor sindicale în Țările de Jos, Franța și Portugalia; compensații adecvate pentru concedieri abuzive în Spania; remunerarea personalului medical în Franța; recrutarea profesorilor de religie catolică în Italia; politicile de locuințe din Republica Cehă și Belgia; protecția comunităților vulnerabile în timpul pandemiei COVID-19 în Belgia și Bulgaria; și situația din așezarea informală Cañada Real Galiana din Madrid, Spania.

Avansarea pachetului de reforme și consolidarea sistemului Cartei

În 2024 au fost înregistrate progrese în implementarea pachetului de reforme al Comitetului Miniștrilor privind sistemul de raportare statutară a ECSR. În iunie 2024, ECSR a invitat statele părți care nu au acceptat încă procedura plângerilor colective să prezinte un raport asupra primului grup de dispoziții ale Cartei, axat în principal pe drepturile legate de muncă. O atenție deosebită a fost acordată articolului 5 (dreptul de asociere) și articolului 6 (dreptul la negociere colectivă).

Cu toate progresele, nivelul de conștientizare a sistemului Cartei și a deciziilor ECSR rămâne mult sub nivelul dorit. Pentru ca obiectivele pachetului de reforme să fie atinse – îmbunătățirea implementării drepturilor sociale și consolidarea sistemului Cartei – este esențial să fie alocate timp, atenție și resurse comunicării, educației și formării.

Un alt obstacol persistent este „decalajul de implementare” între constatările ECSR și acțiunile reale ale statelor părți. Jurisprudența ECSR, formată din decizii și concluzii, oferă o interpretare autorizată a Cartei. Din perspectiva dreptului internațional, obligația statelor părți de a respecta tratatul implică și o datorie de a coopera cu buna credință cu Comitetul.

Privind spre conferința la nivel înalt din 2026, ECSR invită statele să își asume angajamente concrete pentru implementarea promptă a deciziilor și concluziilor sale – un pas vital pentru ca Carta să rămână un instrument viu capabil să protejeze drepturile sociale atât în perioade de stabilitate, cât și de criză.

Concluzie

În încheiere, doresc să salut noii membri ai ECSR aleși în 2024:

• Olivier De Schutter (Belgia),
• Kristina Koldinská (Cehia),
• Carmen-Constantia Nenu (România).

De asemenea, salut realegerea dnei Tatiana Puiu (Republica Moldova), dlui Yusuf Balci (Turcia) și dnei Alla Fedorova (Ucraina).

*     *     *

CUPRINS:

INTRODUCERE 
Criza costului vieții din perspectiva drepturilor sociale 
Procedura plângerilor colective: un mijloc democratic de a realiza justiția socială 
Avansarea pachetului de reforme și consolidarea sistemului Cartei 
Concluzie 

PREZENTARE GENERALĂ ȘI CIFRE CHEIE 

COMPONENȚA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU DREPTURI SOCIALE 

PROCEDURA PLÂNGERILOR COLECTIVE 
Prezentare generală 
Decizii făcute publice în 2024 
Alte decizii adoptate în 2024 
Urmărirea deciziilor CEDS de către Comitetul de Miniștri 

PROCEDURA DE RAPORTARE 
Analiză privind impactul crizei costului vieții asupra drepturilor sociale 
Comitetul guvernamental al Cartei Sociale Europene și al Codului european de securitate socială: urmărirea concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale 

PROCEDURA PRIVIND DISPOZIȚIILE NEACCEPTATE 
Introducere 
Statele părți examinate în 2024 

CONSOLIDAREA SISTEMULUI TRATATELOR CARTEI SOCIALE EUROPENE – CONFERINȚA LA NIVEL ÎNALT PRIVIND CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ 
Eveniment privind tratatele 
Accesul tinerilor la drepturi sociale și economice: abordarea impactului crizei costului vieții 
Protecția drepturilor sociale în Ucraina 

RELAȚII CU STRUCTURILE CONSILIULUI EUROPEI 
Secretarul General și Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei 
Comitetul de Miniștri 
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului 
Comisarul pentru Drepturile Omului 
Conferința ONG-urilor internaționale 

RELAȚII CU ALTE ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE ȘI ALȚI PARTENERI 
Uniunea Europeană 
Națiunile Unite 
Platforma comună CoE-FRA-ENNHRI-EQUINET privind drepturile sociale și economice 
Rețeaua academică privind Carta Socială Europeană și drepturile sociale (ANESC) 

ALTE ACTIVITĂȚI ȘI EVENIMENTE IMPORTANTE ÎN 2024 

ANEXE 
Anexa 1 – Semnături și ratificări ale Cartei Sociale Europene la 1 ianuarie 2025 
Anexa 2 – Componența Comitetului European pentru Drepturi Sociale la 1 ianuarie 2025 
Anexa 3 – Lista plângerilor colective înregistrate în 2023 
Anexa 4 – Plângeri colective defalcate pe țări – 1998–2024 
Anexa 5 – Numărul de dispoziții pe an din 1962 
Anexa 6 – Selecție de evenimente organizate în 2024 
Anexa 7 – Selecție de decizii pe țări 

Informații suplimentare:

CoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului vieții (2025)

Consolidarea statutului limbii române în Europa

 

Cu prilejul sărbătorii naționale 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐋𝐢𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, Biblioteca Națională a Republicii Moldova Vă invită la expoziția tematică „Identitatea Limbii Române în context european”,,care oglindește valoarea culturală și istorică, integrarea limbii roâne în spațiul european dar și rolul limbii în definirea identității naționale.

Expoziția valorifică documente, publicații, articole și materiale informative din colecțiile Bibliotecii Naționale, reflectând importanța limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene din 2007, vorbită de peste 25 de milioane de oameni.

Un element aparte al acestei expoziții este compartimentul „Consolidarea statutului limbii române în Europa”, pregătit de Centrul Pro-european de Servicii și Comunicare (CPESC). Acest compartiment își propune să evidențieze poziția limbii române în arhitectura culturală, lingvistică și juridică a Europei contemporane, subliniind atât rolul său ca limbă oficială a UE, cât și ca limbă minoritară recunoscută în diverse state europene.

• Limba română – limbă oficială a Uniunii Europene
• Politica UE în materie de multilingvism
• Studierea limbii române și Cadrul European comun de referință pentru limbi (CECRL)
• Protecția limbii române și Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare

Limba română – limbă oficială a Uniunii Europene

Un moment definitoriu pentru statutul internațional al limbii române a fost aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Din acel moment, limba română a devenit una dintre cele 24 de limbi oficiale și de lucru ale Uniunii Europene, fapt ce i-a asigurat o vizibilitate fără precedent pe scena europeană.

Acest statut înseamnă că toate documentele oficiale ale instituțiilor europene sunt traduse și în limba română, iar cetățenii români au dreptul de a comunica cu instituțiile UE în limba lor maternă și de a primi răspunsuri în aceeași limbă. De asemenea, româna este utilizată în lucrările Parlamentului European, ale Comisiei Europene și ale Consiliului UE, precum și în procedurile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Politica UE în materie de multilingvism

Uniunea Europeană promovează o politică avansată de multilingvism, bazată pe principiul respectării diversității lingvistice și culturale. Această politică pledează pentru predarea și învățarea mai multor limbi străine, stimulând astfel comunicarea, mobilitatea și cooperarea între cetățenii europeni.

Programe precum Erasmus+ permit milioanelor de tineri europeni să își îmbunătățească competențele lingvistice prin studii și stagii în alte țări. În prezent, programul funcționează în 34 de state, contribuind la formarea unei noi generații de cetățeni europeni multilingvi și interculturali.

Un alt exemplu notabil este concursul anual „Juvenes Translatores”, organizat de Comisia Europeană, care încurajează elevii din învățământul secundar să își testeze abilitățile de traducere și să descopere frumusețea limbilor europene.

Astfel de inițiative demonstrează că multilingvismul nu este doar o valoare culturală, ci și un instrument practic pentru integrarea europeană, facilitând accesul la educație, la piața muncii și la servicii, dar și consolidarea dialogului intercultural și a coeziunii sociale.

Politica lingvistică a UE:  Informații suplimentare

• https://education.ec.europa.eu/ro/focus-topics/improving-quality/multilingualism/linguistic-diversityhttps://education.ec.europa.eu/ro/focus-topics/improving-quality/multilingualism/about-multilingualism-policy
• https://commission.europa.eu/about/service-standards-and-principles/commissions-use-languages_ro
• https://commission.europa.eu/languages-our-websites_ro
• https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/142/language-policy
• https://www.europarl.europa.eu/erpl-app-public/factsheets/pdf/ro/FTU_4.3.5.pdf
• https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX%3A52018IP0332

Publicații

• SPÎNU, Stela. Unitate și diversitate culturală în spațiul unitar european.(Diversitatea etnico-lingvistică a UE; Dimensiunea culturală a multilingvismului; Statutul limbilor oficiale şi minoritare în UE)
• Multilingualism: The language of the European Union https://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document/EPRS_BRI(2019)642207; http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/887360
• Multilingvism şi dialog intercultural în Uniunea Europeană : o viziune românească https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/Spos2007_studiu_6_ro.pdf 
• The European Union’s approach to multilingualism in its own communications policy  https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2022/699648/IPOL_STU(2022)699648_EN.pdf
• Infographic EUROPEAN DAY OF LANGUAGES: MULTILINGUALISM AS A CORNERSTONE OF BETTER COMMUNICATION https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2021/698033/EPRS_ATA(2021)698033_EN.pdf
• LANGUAGE RICH EUROPE. Tendinţe în politicile şi practicile. multilingvismului în Europa.https://www.teachingenglish.org.uk/sites/teacheng/files/LRE_Romanian_Tendinţe_în_domeniul_politicilor_de_multilingvism_în_Europa.pdf
• Language Policies for Promoting Romanian in Europe http://society.education/wp-content/uploads/2021/02/038VN.pdf
• Politica lingvistica a UE în contextul globalizării
• Europeans and their languages  https://data.europa.eu/doi/10.2766/28257
Examples of projects supporting regional and minority languages – Compilation of projects co-funded by the Erasmus+ Programme and Creative Europe https://data.europa.eu/doi/10.2766/409467
• Linguistic and cultural diversity – Minority and minoritised languages as part of European linguistic and cultural diversity, https://data.europa.eu/doi/10.2861/333381
• Ghid stilistic de traducere în limba română pentru uzul traducătorilor acquis-ului comunita https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/04/ghid_stilistic_2008_erata-1.pdf ; 
• Ghid pentru traducerea în limba română a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/04/Ghid-CEDO.pdf
• IDENTITATE ȘI VALORI CULTURALE ÎN CONTEXT EUROPEAN https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Conferin%C8%9Be%20Bucure%C8%99ti_Chi%C8%99in%C4%83u_2025_web.pdf
• Patrimoniul lingvistic românesc în contextul. multilingvismului european https://cogito.ucdc.ro/dec2011/ro/patrimoniullingvisticromanescincontextulchristianaandreeamitariu_15.pdf
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Multilingvismul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene,  https://data.europa.eu/doi/10.2862/125810
• Modalități de localizare a abrevierilor din limbajul comunitar : Teză de doctor în filologie http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1168765
• Taxonomia paradigmatică și sintagmatică în terminologia dreptului comunitar : Conceptul bazei de date terminologice  http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/660634
• Elemente de terminologie și terminografie : Informatizarea metalimbajului juridic comunitar http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/662538
• Traducătorii pe copertă : multilingvism șI traducere   https://data.europa.eu/doi/10.2766/740363/
• Protejarea limbii române de alte state prin Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare material documentar https://www.cdep.ro/intranet/docs_dip/13473_protectie_limbi_minoritare_coe_charta.pdf
• Limba română în spaţiul digital. Provocări şi limitări https://journals.indexcopernicus.com/api/file/viewByFileId/1412749
• Limba română în era digitală https://citeseerx.ist.psu.edu/document?repid=rep1&type=pdf&doi=cd1c538bf762169104a6c3ba53520b32511cc546
• The Romanian Language, a European Language – between Modernism and Europeanization https://analerise.igri.ro/resurse/reviste/2022/Mariana%20Viorica%20BUDA.pdf
• 
  

Consiliul Europei: Politica educației lingvistice

Pentru a sprijini documentarea vizitatorilor, Centrul Pro-european a elaborat o fișă informativă dedicată politicii educației lingvistice în cadrul Consiliului Europei. Fișa sintetizează principalele convenții, recomandări și rezoluții adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care vizează protecția și promovarea diversității lingvistice. Sunt menționate documente fundamentale, precum Convenția Culturală Europeană (1954), Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, dar și instrumente de politică educațională precum Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). De asemenea, fișa prezintă recomandări privind predarea limbilor moderne, integrarea lingvistică a migranților și sprijinirea învățării limbilor în educația școlară. Această resursă reprezintă un ghid util pentru înțelegerea angajamentului Consiliului Europei față de protecția limbilor, respectul pentru diversitate și promovarea unei educații de calitate.

• Convenția Culturală Europeană (1954)
• Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare
• RecommendationCM/Rec(2022)1 of the Committee of Ministersto member Stateson the importance of plurilingualand intercultural educationfor democratic culture = Recomandarea CM/Rec(2022)1 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind importanța educației plurilingve și interculturale pentru cultura democratică

Studierea limbii române și Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL)

Un punct central al expoziției îl reprezintă promovarea studiului limbii române prin prisma Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL) – document de politică lingvistică elaborat de Consiliul Europei, devenit reper internațional pentru predarea, învățarea și evaluarea limbilor străine.

CECRL definește nivelurile de competență lingvistică (de la A1 la C2) și stabilește standarde comune, utilizate de profesori, instituții educaționale și organisme de certificare din întreaga lume. Prin acest instrument, româna – la fel ca orice altă limbă europeană – beneficiază de un cadru clar pentru predare și evaluare, ceea ce o face accesibilă și atractivă pentru străinii care doresc să o învețe.

În cadrul expoziției au fost expuse manuale pentru învățarea limbii române ca limbă străină, ghiduri metodologice și publicații ale Consiliului Europei, care reflectă angajamentul acestei organizații față de educația lingvistică. Acest angajament se concentrează pe:

• protejarea diversității lingvistice și culturale,
• asigurarea accesului la o educație de calitate,
• promovarea dialogului intercultural și a incluziunii sociale,
• consolidarea valorilor democratice.

Cadrul Comun European de referință pentru limbi : invățare, predare, evaluare (2020)

Protecția limbii române și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare

Un alt document de referință expus este Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată sub egida Consiliului Europei. Carta urmărește protejarea și promovarea limbilor minoritare și regionale, recunoscându-le rolul în păstrarea diversității culturale europene.

În acest context, limba română beneficiază de un statut aparte în mai multe țări europene unde există comunități românești istorice:

• Ucraina – limba română are statut de limbă minoritară în regiunile Cernăuți, Herța și Transcarpatia. Ea este predată în școli și folosită în mass-media locală, chiar dacă, în ultimii ani, au existat și dificultăți administrative legate de statutul ei.
• Serbia – în provincia autonomă Vojvodina, româna este recunoscută ca limbă a minorității române, fiind utilizată în educație, cultură și administrație locală.
• Ungaria – româna este recunoscută oficial ca limbă a minorității, beneficiind de drepturi în domeniul educațional și cultural.
• Bulgaria – comunitățile românești sunt mai puțin recunoscute, iar limba română nu are un statut oficial de limbă minoritară, ceea ce limitează accesul la educație și servicii în această limbă.

Astfel, Carta europeană și documentele conexe subliniază importanța protejării limbii române ca parte a patrimoniului lingvistic european, contribuind la menținerea identității comunităților românești din afara granițelor naționale.

Compartimentul „Consolidarea statutului limbii române în Europa” din cadrul expoziției „Identitatea Limbii Române în context european” demonstrează complexitatea parcursului limbii române în spațiul european:

• de la limbă oficială a Uniunii Europene,
• la limbă promovată în cadrul politicilor educaționale și de multilingvism,
• la limbă protejată prin mecanisme internaționale, acolo unde este vorbită de comunități minoritare.

Expoziția organizată de BNRM, cu contribuția CPESC, este o platformă de reflecție și informare asupra rolului limbii române în Europa, dar și o afirmare a valorii sale identitare, culturale și democratice.

Limba română, prin statutul și recunoașterea ei, continuă să fie un pilon al diversității europene, dar și un simbol al apartenenței Republicii Moldova și a comunităților românești din întreaga lume la marea familie europeană.

 

 Informații suplimentare

Consiliul Europei: Politica și practica lingvistică

• Politica lingvistică a Consiliului Europei
• Integrarea lingvistică a migranților adulți
• Cadrul european comun de referință pentru limbi: învățare, predare, evaluare
• Suport lingvistic pentru refugiații adulți
• Experimentul de politică plurilingvă pentru limba romani
• Platformă de resurse și referințe pentru educația plurilingvă și interculturală
• Portofoliul lingvistic european
• Ziua europeană a limbilor
• Centrul European pentru Limbi Moderne

Publicații

• https://rm.coe.int/ecrml-educational-toolkit-ro/1680aa0baf
• https://rm.coe.int/preliminary-study-languages-and-identities-intergovernmental-conferenc/16805c5d4a
• https://www.ecml.at/Portals/1/documents/ECML-resources/LFW-quick-guide-RO.pdf?ver=h-CzhHZtYjtWSU1GFMAgPg%3d%3d
• https://www.ecml.at/Portals/1/documents/ECML-resources/EPOSTL_RO.pdf?ver=KbLNFrZNX46aBeJ3IuDnrA%3d%3d
• https://www.ecml.at/en/Resources/ECMLresources/filterLanguage/RO
• Enseignement des langues et construction européenne : Le plurilinguisme, nouvelle idéologie dominante http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/671023
• Colecţii:CPESC  H.1.3: Limbi: Predare, studiere
• http://cpescmdlib.blogspot.com/2013/12/colectii-h13-limbi-predare-studiere.html
Colecţii CPESC H.1.5 Educaţie interculturală http://cpescmdlib.blogspot.com/2014/01/colectii-h15-educatie-interculturala.html

UE: e -publicații - Raportul privind drepturile fundamentale 2025

Fundamental Rights Report 2025/  European Union Agency for Fundamental Rights. - Luxembourg: Publications Office  of the European Union, 2025. - 112 p. -  ISBN 978-92-9489-513-4; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2025-fundamental-rights-report-2025_en.pdf

Raportul privind Drepturile Fundamentale 2025 oferă o prezentare cuprinzătoare a situației drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, evidențiind principalele evoluții și tendințe din anul 2024.

Capitolul introductiv prezintă pe scurt situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2024, pe fondul schimbărilor politice. Aici se evidențiază domeniile cu evoluții majore sau cu provocări serioase, precum intensificarea rasismului și a infracțiunilor motivate de ură, abuzurile la frontierele UE și influența tot mai mare a digitalizării și a inteligenței artificiale în viața societății actuale.

Capitolele următoare tratează subiecte precum alegerile incluzive, violența bazată pe gen și implementarea Cartei UE a Drepturilor Fundamentale. Ele aduc cercetări și analize noi privind progresele înregistrate. Raportul evidențiază principalele evoluții în elaborarea politicilor UE menite să abordeze aceste probleme, precum și lacunele care persistă. Totodată, prezintă opiniile FRA cu privire la aceste evoluții, indicând acțiunile care ar trebui întreprinse de către UE și statele membre.

Raportul privind Drepturile Fundamentale 2025 reprezintă o resursă valoroasă pentru cei care doresc să fie la curent cu peisajul în schimbare al drepturilor fundamentale în UE. El sprijină factorii de decizie, practicienii și organizațiile societății civile care lucrează pentru promovarea și protecția drepturilor fundamentale.

Raportul privind Drepturile Fundamentale 2025 se axează pe principalele evoluții și lacune în materie de drepturi fundamentale din UE în 2024, și anume:

• amenințări la adresa democrației : dezinformarea și informarea greșită, utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale și retorica dăunătoare au amenințat alegerile libere și corecte în UE.
•  violența împotriva femeilor : în UE, o femeie din trei se confruntă și acum cu violența de gen.
• discriminarea generalizată, rasismul și incitarea tot mai mare la ură în mediul online: Musulmanii, evreii, persoanele de culoare și cele LGBTIQ se confruntă cu niveluri tot mai mari de discriminare, ură și rasism. Hărțuirea, discursul de incitare la ură și violența fizică reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare. 
• rele tratamente aplicate migranților : deși UE a emis noi norme în domeniul migrației și azilului, raportările privind încălcarea drepturilor de-a lungul frontierelor UE au continuat în 2024 și peste 3 500 de persoane au murit sau au dispărut pe mare.
• noile reglementări digitale: eforturile UE de a reglementa platformele online și inteligența artificială (IA) reprezintă un pas important în protecția drepturilor fundamentale. Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind inteligența artificială sunt măsuri esențiale pentru a reduce conținutul ilegal și nociv în mediul online, dezinformarea și impactul algoritmilor discriminatorii.  Totuși aplicarea fermă și consecventă a acestora va fi esențială pentru a garanta că tehnologia respectă drepturile omului.

Pentru a depăși aceste dificultăți, FRA invită UE și statele membre:

• să asigure alegeri corecte, transparente și sigure: să furnizeze resurse suficiente pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE în vederea prevenirii manipulării electorale online; să combată eficient amenințările de violență și intimidare în timpul alegerilor.
• să protejeze femeile împotriva violenței: să consolideze sprijinul acordat victimelor prin îmbunătățirea canalelor de raportare și crearea condițiilor pentru ca femeile să raporteze actele de violență; să instruiască personalul de primă linie, cum ar fi poliția și medicii, pentru a oferi victimelor servicii adaptate; să combată creșterea violenței cibernetice prin aplicarea corespunzătoare a Regulamentului privind serviciile digitale și a Directivei privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.
• să combată toate formele de rasism: să acționeze pentru a combate rasismul în creștere, antisemitismul și ura față de musulmani; să colecteze date care să fie incluse în legislația și politicile UE și naționale de combatere a rasismului; să ofere un spațiu online mai sigur pentru toți și să acționeze împotriva urii din mediul online. 
• să consolideze garanțiile privind drepturile fundamentale la frontiere: să îmbunătățească practicile de căutare și salvare pentru a salva vieți pe mare; să asigure condiții mai sigure pentru tratarea persoanelor nou venite; să investigheze cazurile de încălcare a drepturilor și să instituie mecanisme independente de monitorizare la frontierele externe ale UE. 
•  să consolideze protejarea drepturilor în mediul online: să evalueze și să monitorizeze impactul IA asupra drepturilor fundamentale; să îmbunătățească gradul de conștientizare cu privire la potențialele erori sistematice în materie de IA; să pună în aplicare noile reglementări digitale ale UE pentru a contracara creșterea dezinformării și a urii în mediul online.

Achiziții noi - Iulie- septembrie 2025

327(478) / A-25 II-732515

Agenda europeană a Republicii Moldova : bianțul anului 2024/ Biroul pentru integrare europeană. - [Chişinău] : [S. n.], 2025. - 22 p. 

Detalii/ Varianta eletronică: https://cpescmd2.blogspot.com/2025/03/bv-rm-ue-agenda-europeana-republicii.html

2024 a fost un an plin de realizări pentru Republica Moldova. Agenda europeană a fost marcată de deschiderea efectivă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în cadrul primei conferinţe Interguvernamentale, desfășurate pe 25 iunie la Luxembourg.

327(478) / A-25 II-732513

Европейская повестка Республики Молдова : итоги 2024 года / Бюро по европейской интеграции.- Кишинэу : [S. n.], 2025. - 22 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://old.gov.md/sites/default/files/evropeyskaya_povestka_respubliki_moldova_itogi_2024_goda.pdf

«2024 год стал для Республики Молдова годом, полным достижений. Европейская повестка дня была отмечена фактическим открытием переговоров о вступлении в ЕС на первой Межправительственной Конференции в Люксембурге 25 июня. Это историческое событие положило начало нескольким важнейшим процессам европейской интеграции Республики Молдова». Вице-премьер по европейской интеграции Кристина Герасимов

327 (478)  R- 50 II- 732337

Reziliența democrației în statele candidate la integrare în Uniunea Europeană : Materialele seminarului științifico-practic al primarilor și funcționarilor publici din Republica Moldova, România și Ucraina, Chișinău, 7-8 noiembrie 2024 / coord. : Ludmila Roșca; Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Administraţie Publică.- Chișinău : [s. n.] , 2025. - 132 p.- ISBN: 978-5-85748-099-1; Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Seminar_noiembrie%2B2024-web.pdf

La moment, în Republica Moldova, România și Ucraina suntem martorii unor evenimente și procese politice, care denaturează conținutul valorilor democratice: a alegerilor libere, a demnității umane, a votului responsabil, a legitimității guvernării, a corectitudinii în comportamentul electoral, etc. În acest context, reziliența democrației este un fenomen actual, cu impact major asupra tuturor aspectelor vieții sociale, caracteristici care îl plasează pe Agenda dezbaterilor științifice, a seminarelor științifico-practice, la care sunt discutate subiecte de interes public.

În documentele, adoptate în ultimii ani de instituțiile europene cu referire la statele cuprinse de Parteneriatul Estic, Politica Europeană de Vecinătate este utilizată noțiunea reziliență. Concluziile Consiliului UE: „Redresarea, reziliența și reforma: prioritățile Parteneriatului estic după 2020”, adoptate în iulie 2021, vizează dezvoltarea unor economii reziliente, durabile și integrate; asigurarea unor instituții responsabile, a statului de drept și a securității; dezvoltarea rezilienței în materie de mediu și climă; realizarea unei transformări digitale reziliente; crearea unor societăți reziliente, bazate pe egalitatea de gen, echitabile și favorabile incluziunii.”

La Seminarul științifico-practic  „Reziliența democrației în statele candidate la integrare în Uniunea Europeană” au fost discutate diferite aspecte ale rezilienței democrației, asigurată de instituțiile politice socio-culturale funcționale, eficiente de o societate civilă matură, de implicarea masivă a cetățenilor în luarea deciziilor importante pentru dezvoltarea comunității  si a societății contemporane. 

Un subiect actual a inclus pe Agenda Seminarului: semnificația politicilor publice pentru toate grupurile sociale, pentru fiecare cetățean. În satisfacerea cerințelor și așteptărilor cetățenilor, în prestarea serviciilor publice de calitate este văzută și apreciată reziliența instituțiilor statului democratic. 

Obiectivul principal al Seminarului: 

• un schimb de bune practici,
• acumulate și promovate de primarii și funcționarii publici din cele trei state,
• util pentru statele candidate la aderare în Uniunea Europeană

Cuprins:

1. Testul rezilienței în fața schimbărilor politice și socială / Assessing resilience in the context of political and social transformations/ Goudenhooft Gabriela
2. Reziliența democrației în Republica Moldova: probleme și soluții / Resilience of democracy in the Republic of Moldova: problems and solutions/ Ludmila Roșca
3. Reziliența tinerilor pe piața forței de muncă: rolul competențelor verzi în adaptarea și sustenabilitatea profesională / Youth resilience in the labor market: the role of green skills in professional adaptation and sustainability/ Ana-Maria Bercu
4. Structura Teritorial -administrativă a Republicii Moldova: context demografic / Territorial administrative structure of the Republic of Moldova: demographic context/ Valeriu Sainsus
5. Reziliența democrației și interacțiunea autorităților și instituțiilor societății civile în condiții de război / Sustenability of democracy and interaction between government and civil society institutions in times of war/ Hakman Serhii
6. Exemple de bune practici cu privire la colaborarea dintre instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale, în vederea identificării de soluții de îmbunătățire a calității vieții locuitorilor din zona montană a României / Exemples of best practices regarding collaboration between public institutions and non- 4 governmental organizations for identifying solutions to improve the quality of life for residents in Romania’s mountain areas/ Ungureanu Dănuț, Taran Baciu Georgescu
7. Aspecte de colaborare între instituțiile administrației publice și organele de drept în vederea prevenirii și contracarării fenomenelor de extremism/terorism/separatism / Aspects of collaboration between public administration institutions and law enforcement bodies for the prevention and countering of extremism/terrorism/separatism phenomena/ Bulai Iurie, Bulai Rodica Ion

341.6 / R-43    III-147625

RENIȚĂ, Gheorghe. Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului : Compendiu  / Gheorghe Reniță.- Chișinău : Cartier , 2025. - 338 p. - ISBN: 978-9975-86-812-9

Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă adesea o ultimă speranță pentru înfăptuirea justiţiei.

Conștientizând acest fapt, am realizat o incursiune științifică destinată să faciliteze înțelegerea corectă a sesizării și, corelativ, a controlului exercitat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, făcând apel la doctrina juridică și la jurisprudența relevantă. .. Această carte urmărește să contribuie la dezvoltarea gândirii și a culturii juridice axate pe respectarea drepturilor omului, drepturi care trebuie să fie practice și efective, nu teoretice și iluzorii./ Gheorghe Reniță.

Lucrarea reprezintă un suport metodologic important pentru studiul disciplinei „Respectarea drepturilor omului în dreptul penal”. Această disciplină, predată de Gheorghe Reniță, face parte din programele de masterat „Drept penal”, „Științe penale aplicative” și, respectiv, „Anticorupție” de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova.

Compendiul poate fi util nu doar masteranzilor, ci și justițiabililor, autorităților și tuturor persoanelor interesate de domeniul drepturilor omului.

 Cuprins

• Convenția Europeană a drepturilor omului – catalog de drepturi fundamentale
• Organele convenției europene a drepturilor omului
• Subiecții care pot sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului
• Victima încălcărilor drepturilor fundamentale
•  Împotriva cui poate fi formulată sesizarea la Curte?
• Formularul de sesizare al Curții Europene a Drepturilor Omului
•  Probele
•  Condițiile de admisibilitate a sesizărilor
• Testul aplicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Curții Europene a Drepturilor Omului îi revine sarcina de a veghea respectarea, de către statele membre ale Consiliului Europei, a drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pentru ca această sarcină să fie realizată, este indispensabilă sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această carte este actuală și necesară, pentru că oferă soluții la problemele care se pot ivi în contextul sesizării Curții Europene a Drepturilor Omului. / Igor Dolea, doctor habilitat în drept, profesor universitar

342.4 / S-94 III-147701

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Materiaele conferinței științifice naționale cu participare internațională dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova / Universitatea de Stat din Moldova ; Coord. : Ion Guceac .- Chișinău : [S. n.], 2025. - 192 p. - ISBN: 978-5-86654-329-8; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://msuir.usm.md/items/ceb51a29-e23f-4700-aab0-295710334695

Recent, Republica Moldova a sărbătorit 30 de ani de la adoptarea Constituției în vigoare, un eveniment ce marchează un moment de refilecţie asupra parcursului constituțional și afirmarea Republicii Moldova ca stat democratic, ancorat in valorile constitutionalismului european. Această aniversare reprezintă nu doar un prilej de celebrare, ci şi un punct de pomnire pentru o nouă amplitudine în dezvoltarea constituţională a ţări, impusă de cerințele unei realităţi obiective si de schimbările în mentalitatea societății.

Pe parcursul anilor, Constituția adoptată la 29 iulie 1994 a devenit expresia juridică sistemică a valorilor fundamentale care au conturat imaginea ţării: stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertăţile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme si sunt garantate, alături de suveranitatea naționalā, separarea puterilor, parlamentarismul, unitatea poporului, egalitatea între cetăţeni etc.

Culegerea include comunicările știinţifice ale participanţilor, împărţiţi în trei paneluri: 

• Constituţia din 1994- o etapă definitorie a constituționalismului din RM ; 
• Modernizarea sistemului constituional din Republica Moldova- parte integrantă constituionalismului european ; 
• Tendințe multidimensionale a constituţionalismului în Republica Moldova.

Diversitatea tematică reflectă atât profunzimea teoretică, cât si perspectiva multidimensională asupra evoluţiei constituţionalismului, explorând nu doar provocările și tendinţele contemporane, ci și rădăcinile istorice și politice care conturează identitatea constitutională a Republicii Moldova.

Prin analiza comparativă, participanţii la conferinţă au reușit să evidenţieze nu doar dificultăţile, ci și oportunităţile procesului de integrare europeană și modul in care acesta influențează evoluția constituționalismului în tara noastră.

Publicarea culegerii de față reprezintă un omagiu adus tradiției constituționale a Republicii Moldova și un îndemn pentru continuarea consolidării principiilor democratice și a statului de drept, ţinând cont de importanţa și complexitatea procesului de constituţionalizare a dreptului în context european și naţional.

Cuprins:

• Caracterul suveran și național al puterii constituante – premisă a unei Constituţii democratice / The sovereign and national character of the constituent power – premise of a democratic Constitution/ Cristian IONESCU
• Constituţionalismul în Uniunea Europeană provocări şi perspective / Constitutionalism in the European Union challenges and perspectives/ Florin TUDOR
• Constitutionalismul în Republica Moldova multidimensionalitatea percepţiei și previziunea oportunităţilor / Constitutionalism in the Republic of Moldova multidimensionality of perception and forecasting opportunities/ Ion GUCEAC
• Interpretarea Constituţiei în viziunea teoriei realiste a dreptului / The interpretation of the Constitution in the vision of the realist theory of law/ Elena ARAMĂ
• Tradiţia constituțională şi inovația legislativă un echilibru necesar / The Constitutional Tradition and Legislative Innovation a Necessary Balance/ Rodica CIOBANU
• Libertatea de exprimare a mass-media în perioada electorală în jurisprudența Curţii Constituționale a Republicii Moldova / Freedom of expression of the mass media during the electoral period in the jurisprudence of the Constitutional Court of the Republic of Moldova/ Serghei TURCAN
• Paradigma dreptului la vot în contextul integrării europene / The paradigm of the right to vote in the context of European integration/ Svetlana SLUSARENCO
• Practica CEDO în jurisprudența Curții Constituţionale a Republicii Moldova / ECtHR practices in the jurisprudence of the Constitutional Court of the Republic of Moldova/ Lilia CHIRTOACĂ
• Principiile fundamentale ale sistemului economic al Republicii Moldova / The fundamental principles of the economic system of the Republic of Moldova/ Ion GUCEAC, Nina GARȘTEA
• Constituționalizarea dreptului la apă potabilă de calitate / Constitutionalization of the right to quality drinking water/ Ion GUCEAC Valeria GOJAN
• Accesul la informaţia de mediu – un drept fundamental al omului / Access to environmental information – a fundamental human right/ Ira SÎLI
• Necesitatea și limitele reglementării constituționale a administrației publice / The necessity and limitations of constitutional regulation of public administration/ Liliana TURCAN
• Serviciile publice exercitate de autorităţile publice și instituţiile publice unele trăsături comune şi deosebiri / Public services exercised by public authorities and public institutions some common features and differences/ Viorel RUSU
• Clasificarea formelor de autonomii în dreptul constituţional: analiza abordărilor și a criteriilor / Classification of forms of autonomy in constitutional law analysis of approaches and criteria/ Natoli COSTROMITCHI
• Parlamentarismul – fundament conceptual al constituționalismului european / Parliamentarism – conceptual basis of European constitutionalism/ Doina CUCIURCA
• Transparența în procesul decizional al Parlamentului – garanţie a încrederii dintre stat și cetățean / Transparency in the decision making process of the Parliament – guarantee of trust between the state and the citizen/ Dorel RUSU
• Independența justiției – aspirație invariabilă a constituţionalismului european / Independence of justice – invariable aspiration of European constitutionalism/ Cristina POPOVICI
• Conceptul securității dinamice în sistemul penitenciar ca garanția realizării art. 24 din Constituție / The concept of dynamic security in the penitentiary system as a guaranty for the realization of art. 24 of the Constitution/ Veronica CHEPTENE

CODEX constituțional : Constituțiile statelor membre ale Unuinii Europene ; Constituția Republicii Moldova ; Constituția Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord / Ștefan Deaconu (coord.), Domnica Manole, Elena Simina Tănăsescu [et al.]. ─ Ed. a 2-a, rev. și actualizată . ─ Chișinău : Cartier,  2024

                       

342.4(4) C-66 III-147103       Vol. 1, 2024. - 807 p. - ISBN: 978-9975-86-814-3;
342.4(4) C-66 III-147105        Vol. 2, 2024. - 715 p. - ISBN: 978-9975-86-815-0;

Detalii/Variante electronice-  https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/07/achizitii-noi-codex-constitutional.html

930.85(4)    C-81    III- 147129

Corpădean , Adrian-Gabriel. Civilizație și integrare europeană : Suport de curs/ Adrian-Gabriel Corpădean, Lucia Sava; Ministerul Educației și Cercetarii al Republicii Moldova,  Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Filologie și Istorie, Catedra de Istorie și Științe Sociale. - Chișinău, 2024. - 168 p.- ISBN: 978-5-36241-337-8

Studierea unui curs de Civilizaţie și integrare europeană la nivelul Licenţă are o importantă semnificativă pentru studenți din mai multe perspective: el oferă o privire aprofundată asupra evoluţiei istorice a Europei, culminând cu formarea și evoluția Uniunii Europene, ceea ce ajută la întelegerea contextului actual al proceselor complexe prin care trece Europa și a modului în care trecutul influențează prezentul continentului nostru.

Cursul subliniază importanţa valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi democraţia, respectarea drepturilor omului si statul de drept. De asemenea, studenții învață despre importanţa cooperării si solidaritătii între statele membre ale UE, ceea ce este esențial pentru înțelegerea importanței păcii şi stabilităţii pe continent, îndeosebi în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Cursul are numeroase elemente multidisciplinare, oferind si o întelegere a pietei unice europene si a politicilor economice ale UE, esenţiale pentru oricine doreste să activeze în domeniul afacerilor sau al politici nternaţionale. Înţelegerea modului în care sunt formulate și implementate politicile publice în UE ajută la dezvoltarea unor soluții eficiente pentru problemele sociale și economice la nivel național și regional, un lucru esenţial pentru orice stat care aspiră să devină membru al UE.

Cursul de Civilizație și integrare europeană se va dovedi esențial pentru a întelege complexitatea și dinamica Europei contemporane, oferind cunoștințe valoroase și dezvoltând abilități critice, dar și o apreciere a valorilor europene.

Obiectivele cursului vizează necesitatea de:

• a înţelege particularitățile procesuluide integrare europeană, prin identificarea ideii europene de-a lungul epocilor istorice, prezentate în cadrul altor cursuri, anterioare;
• a analiza specificul civilizației europene, conturate prin prisma unei mosteniri comune, ale cărei rădăcini se regăsesc în diferite perioade istorice si în evenimente majore;
• a cunoaste evoluţia politicilor si a mecanismelor decizionale ale comunitătilor / Uniuni Europene, în vederea sublinierii importanței parcursului european al Republici Moldova;
• a surprinde rolul Europei central- răsăritene în procesul de integrare europeană, inclusiv în politica de extindere a UE;
• a analiza valorile democrației europene, reflectate, inclusiv, în drepturile cetățenilor europeni, care sunt garantate de tratate si de jurisprudenta Curtii deJustiție a UE;
• a înțelege amploarea proiectului comunitar în relație cu politica internațională, prin analizarea implicării UE în organizații internaționale, sistemul diplomatic si dezbateri la nivel global pe marile teme contemporane.

 evenimentul de lansare: https://upsc.md/2024/12/24/noi-resurse-in-ajutorul-cadrelor-didactice-lansarea-suporturilor-curriculare-la-upsc/

Din Cuprins:

MODULUL 1. Construcția civilizaţiei europene

1. Europa și europenii. Caracteristici geografice istorice și culturale ale spaţiului european

2. Originile conceptului Europa. Construcţia identităţii europene

3. Fundamentele civilizaţiei europene. Grecia antică

4. Fundamentele civilizației europene. Civilizatia romană. Urbs romana

5. Europa medievală si evoluţia ideii de unificare europeană

6. Civilizațla renașterili europene

7. Civilizaţia Europei în secolul luminilor

8. Civilizaţia Europei în secolul naţiunilor si al nationalismelor

9. Europenizare versus globalizare în secolul XX. Spre o construcție identitară europeană

MODULUL 2. (Pre) istoria integrării europene

10. Proiecte de integrare în Europa interbelică

11. Proiecte de integrare în Europa postbelică

12. Părinţii fondatori ai Comunităţilor Europene

13. Organizaţii economice europene

14. Construcția Europei Unitare în anii 60. Instituţii europene

15. Construcția Europei Unitare în anii 70. Politici si documente de cooperare

16. Construcția Europei Unitare în anii '80. Politici și documente de cooperare

MODULUL 3. Uniunea Europeană: de la extindere la actualitate

17. Crearea Uniunii Europene

18, Extinderea Uniunii Europene

19. Statele candidate la Uniunea Europeană

20. Uniunea Europeană la etapa actuală

342.7 / P-93 III-147591

Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii și securității publice : (Ediția a 4-a) : Materialele Conferinței științifice naționale cu participare internațională din 05 decembrie 2024 Chișinău/ Dinu Ostavciuc; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,  Academia "Ștefan cel Mare", Departamentul Știință. -  Chișinău, 2025. -  546 p. - ISBN: 978-9975-135-99-3

Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat în două sesiuni. În sesiunea plenară au fost prezentate o serie de rapoarte ştiinţifice cu referire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, precum şi la importanţa respectării lor în procesul de asigurare a ordinii şi securităţii publice. În a doua parte, comunicările au fost prezentate în cadrul a două secţiuni tematice.

Detalii/ Varianta electronică:

https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/09/achizitii-noi-protectia-drepturilor-si.html

342.7 /P-93 III-147727

Protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități: abordări multidisciplinare : Materialele conf. științifice naționale cu participare internațională, 28 noiembrie 2024 / Universitatea de Stat din Moldova, Departamentul Sociologie și Asistență Socială, Departamentul Drept Privat; Comitetul științific : Ludmila Malcoci [et al.].- Chişinău : [S. n.], 2025. - 313 p. - ISBN: 978-9975-3686-0-5; Idem [Resursă electronică]. - URL:   https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/TIPAR_CONTINUT_B5_FINAL.pdf

Conferința științifică se înscrie în șirul evenimentelor și activităților organizate de comunitatea academică, punându-se un accent deosebit pe interdisciplinaritate, în condiția în care această conferință este desfășurată prin cooperare a două facultăți și două departamente.

Evenimentul științific a reușit să întrunească la aceeași masa de discuții reprezentanții autorităților publice centrale, cercetătorii din diverse domenii, societatea civilă, pentru a aborda multiaspectual drepturile persoanelor cu dizabilități, care se marchează anual la 3 decembrie.

Conferința a reunit cercetători, practicieni și activiști în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități din diverse domenii (asistență socială, științe juridice, drepturile omului, sociologie, medicină, educație, psihologie, inginerie etc.) în vederea abordării politicilor și practicilor cu privire la protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, din perspectiva abordării bazate pe drepturile omului, cu accent pe valorificarea și promovarea experiențelor pozitive și analiza barierelor întâmpinate de persoanele cu dizabilități în realizarea drepturilor omului.

Conferința a servit în calitate de platformă de discuții și advocacy dintre instituțiile guvernamentale, instituții naționale în domeniul drepturilor omului, mediul academic, societatea civilă și persoanele cu dizabilități de pe ambele maluri ale râului Nistru, precum și din în afara Republicii Moldova, pentru o conștientizare plenară și realizare a integrării drepturilor persoanelor cu dizabilități în politici sectoriale, asigurându-se astfel incluziunea socială a acestora.

La finele conferinței, participanții au aprobat o rezoluție care va include aspectele esențiale privind necesitățile de avansare a nivelului de respectare, protejare și asigurare a drepturilor persoanelor cu dizabilități pe ambele maluri ale râului Nistru, ținând cont de experiența internațională și prevederile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Lucrările s-au desfășurat în cadrul a 2 ateliere tematice:

• Abordarea bazată pe drepturile omului a dizabilității
• Protecția persoanelor cu dizabilități în politicile sectoriale

Cuprins: 

• Rolul Ombudsmanului în elaborarea politicilor și reformelor în domeniul tratamentului psihiatric forțat / Alexandru ZUBCO, Svetlana SLUSARENCO
• Accesibilitarea comunitară a persoanelor cu dizabilități/ Ludmila MALCOCI
• Dreptul la muncă a persoanelor cu dizabilități/ Nicolai ROMANDAȘ, Ana SACARA
• Aspecte legislative și percepția angajatorilor privind angajabilitatea persoanelor cu dizabilități/ Cristina Maria STOICA 
• Discriminarea pozitivă a persoanelor cu dizabilități în cadrul raporturilor de muncă/ Tatiana MIHAILOV
• Forța solidarității în depășirea problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități/ Maria BULGARU, Oleg BULGARU 
• Aspecte psihologice ale conceptelor de dizabilitate și incluziune socială/ Paul-Adrian GULIN 
• Drepturile omului și dizabilitatea: spre incluziune și eliminarea stigmatizării/ Svetlana HARAZ 
• Provocări și progrese în implementarea educației incluzive pentru copiii cu dizabilități în Republica Moldova/ Mihail CIOBANU, Silvia SAVCENCO 
• Использование информационно-коммуникационных технологий в инклюзивном образовании/ Alla PRISĂCARU 
• Tulburările psihologice în contextul apariției dizabilitaților la pacienții cu boli cornice/ Corina-Lilioara LUNG 
• Învățământul superior – factor de mobilitate spațială și socială a persoanelor cu dizabilități/ Natalia MUNTEAN-BOLOGAN
• Aplicarea indicatorilor în monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova/ Anastasia OCERETNÎI, Vasile CUȘCA, Lilia HERȚA 
• Aspecte ale calității vieții persoanelor cu dizabilități (cazul raionului Cimișlia, Republica Moldova)/ Oleg BULGARU, Maria BULGARU, Maria DURLESCU 
• Suportul psiho-emoțional al persoanelor cu dizabilitați spitalizate la terapie intensive/ Mariana SUCIAGHI 
• Integrаreа și prоtecțiа drepturilоr cоpiilоr cu dizаbilități lipsiți de îngrijire părinteаscă/ Cristina COROBAN 
• Percepția asistenților sociali privind provocările incluziunii sociale/ Tatiana SPĂTARU
• Nivelul de trai al persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova: provocări și oportunități/ Stela MILICENCO 
• Impactul comunicării în fenomenul copiilor nonvorbitori/ Ecaterina ZUBENSCHI
• Comunitatea – ca support și servicii în protecția persoanei cu dizabilități/ Nadejda GOGU
• Interpretarea în limbajul mimico-gestual în cadrul programelor audiovizuale: exemple de bune practice/ Vitalie GUȚU
• Realități și principii actuale în abordarea dizabilității și incluziunii: scurt istoric/ Aurelia RACU
• Dizabilitatea - un drept social/ Daniela-Iulia STROESCU
• Provocările în aplicarea cadrului legal privind drepturile persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova/ Tatiana FOCȘA 
• Instruirea subiecţilor electorali, inclusiv a funcționarilor cu dizabilități/ Igor SOROCEANU
• Problematica dizabilității asupra dinamicii familiale/ Larisa DIMIAN
• Legal aspects of protection of women and girls with disabilities from violence and violent relations/ Iulian ABRAMOVA, Natalia SHCHUKINA
• Perspectiva socială și multidimensională a vârstei adulte/ Simion Dănuț SIMION, Ninu Florin-Claudiu UNGUREANU, Iulia CECATI
• Asigurarea dreptului la mobilitate a persoanelor cu dizabilități/ Elena CUȘCA
• Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a persoanelor cu dizabilități/ Ion GUCEAC
• Diabetul zaharat: consecința complicațiilor asupra dizabilității/ Ana LUPAȘCO 
• Suport și îngrijire prin abordarea bazată pe drepturile omului a dizabilității/ Parascovia MUNTEANU
• Accesul persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova la Serviciul social „Asistență personală”/ Marcela DILION-STRECHIE 
• Urgentarea prestării serviciului de îngrijire la domiciliu a vârtnicilor cu dizabilități - mecanism de îmbunătățire al vieții/ Liliana SALCUȚAN 
• Dimensiunea profesionalismului funcționarului public în implementarea politicilor de protecție a persoanelor cu dizabilităţi/ Viorel FROSINEAC, Silvia DULSCHI 
• Provocările asistenței sociale pentru persoanele cu dizabilități în crize umanitare/ Natalia POPOV
• Protecția refugiaților ucraineni cu dizabilități în Republica Moldova: provocări și soluții/ Aliona ONOFREI 
• Aspecte ale mecanismului intersectorial de intervenție în incluziunea copiilor cu dizabilități/ Oxana ISAC 
• Facilitarea intervențiilor multidisciplinare la nivel comunitar/ Tatiana DNESTREAN
•  "Autistul virtual" ca provocare psihologică/ Adina PLĂTICĂ
• Codul de etică și deontologie în muzeu: atitudinea față de persoanele cu dizabilități/ Elena COJOCARI
• Analiza privind implementarea programului individual de reabilitare și incluziune socială (PIRIS)/ Viorica MATAS, Elena CRÎȘMARI, Mariana ȚÎBULEAC-CIOBANU 
• Виртуальная иппотерапия: разработки, результаты и перспективы/ Tatiana NOSOVA

3 / C-75  IV-68423 

Consolidarea rezilienței sociale prin valorificarea capitalului uman în contextul aderării Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană : [Conferință științifico-practică internațională, 17-18 octombrie, 2024 / [col. de aut. : Victor Mocanu (coord.), Mihail Potoroacă (red.), Ion Mocanu etc.]; [red. : Mihai Potoroacă]; Universitatea de Stat din Moldova ; Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice. - Chișinău : Editura USM, 2024. - 428 p. - ISBN: 978-9975-62-773-3; 

Detalii/ Varianta electronică:

 https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/09/achizitii-noi-consolidarea-rezilientei.html

Conferința științifică internațională, organizată de Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USMși Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova în colaborare cu Universitatea Pedagogică Națională din Ucraina „K. Ușinskii” și Filiala de Sud a Asociației Sociologice din Ucraina, a totalizat rezultatele cercetărilor pentru anul 2024 în cadrul subprogramului 01.05.01 Securitatea Națională a Republicii Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană: abordări juridice, politologice și sociologice.

378(478)  P-47     IV- 68411

Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației/ Prospects and Problems of Research and Education Intergration into the European Area, Vol. 11, Partea 1/ Coord. : Sergiu Cornea ; col. de red. : Ion Ghelețchi [et al.] .- [sl] : US Cahul, 2024. -   381 p. - ISSN 2587-3563; Idem [Resursă electronică]. - URL : https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Volumul%20XI%2C%20Partea%20I.pdf

Din cuprins:

• Programul operațional comun România – Republica Moldova (2014-2020) și rolul său în consolidarea cooperării transfrontaliere și Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE/ Nicolae Dandiș
• Evoluția și direcțiile integrării în educația europeană/ Doina Mureșan
• Combaterea infracțiunilor sexuale împotriva minorilor: armonizarea Codului penal al Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene/ Vitalie Stati, Nicolae Gulceac
• Importanța dreptului medical în formarea juridică a studenților în spațiul european/ Constantin Pisarenco
• Integritatea instituțională – condiție sine qua non de integrare în spațiul european al cercetării și educării/ Andrei Gustiuc
• Conținutul și analiza factorilor determinanți în eficientizarea activității de prevenire, cercetare și descoperire a actelor de terorism/ Vitalie Jitariuc, Alexandr Secrier
• Mandat european de arestare. Cerere de pronunțare a unei decizii preliminare. Retragerea cererii. Efecte/ Simona Franguloiu, Nicoleta-Elena Hegheș
• Конституционно-правовые модели территориальной автономии в европейских государствах: сравнительный анализ/ Анатолий Костромицкий
• Integrarea în UE și impactul asupra angajamentului organizațional în Moldova: provocări și oportunități/ Lorina Buga, Svetlana Mihăilă
• Utilizarea strategică a fondurilor ue pentru îmbunătățirea sistemului judiciar din Moldova/ Ludmila Goncearenco
• Integrarea europeană din perspectiva economiei educației/ Andrei Munteanu
• Конкурентоспроможність харчової промисловості України в умовах війни та інтеграції до Eвропейського Cоюзу/ Оlena BOKIY, Kateryna DANILOVA

 37  E- 25   III- 147085

 "Educaţia multiculturală, spaţiu formativ pentru educaţia valorilor" = Multicultural education, training space for values education: Conferința științifică națională cu participare internațională,  Ediția a 2-a, 5-6 decembrie 2024 / Barbăneagră Al. etc.; com. org. : Svetlana Dermenji etc.];  Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă". - Chișinău : [s. n.] , 2024 . - 330 p. - ISBN: 978-9975-46-967-8;  Idem [Resursă electronică]. - URL: https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/culegere%20EDUCA%C5%A2IA%20MULTICULTURAL%C4%82.pdf

În contextul globalizării și al interconectării culturale, educația multiculturală devine un pilon esențial în formarea generațiilor viitoare. Conferința națională cu participare internațională, intitulată „Educația multiculturală, spațiu formativ pentru educația valorilor”, ediția a II-a, s-a  desfășurat în spiritul acestei viziuni, contribuind la promovarea diversității culturale și la consolidarea valorilor fundamentale care stau la baza comunicării și colaborării internaționale.

Organizată în cadrul Subprogramului de Cercetare și Inovare, această ediție a conferinței a oferit o platformă de schimb de idei, experiențe și practici inovatoare în educația valorilor, orientată spre formarea cadrelor didactice pentru comunicarea multilingvă într-un context intercultural dinamic.

Articolele incluse în această ediție reflectă contribuțiile variate și abordările interdisciplinare ale cercetătorilor și practicienilor din diferite spații culturale și educaționale.

Beneficiarii acestei conferințe și ai materialelor publicate vor fi, în principal:

• Cadrele didactice – Profesorii și educatorii din diverse medii culturale și lingvistice, care vor dobândi noi cunoștințe și abilități pentru a integra educația multiculturală în activitățile lor didactice și pentru a promova valorile toleranței, respectului și empatiei în rândul elevilor.
• Studenții și masteranzii – Prin intermediul profesorilor formați, elevii, studenții și masteranzii vor beneficia de un mediu educațional care sprijină comunicarea multilingvă și valorifică diversitatea culturală. Acest lucru îi va ajuta să dezvolte competențe interculturale și o mai bună înțelegere a lumii din jur.
• Comunitatea educațională – Instituțiile de învățământ și comunitățile educaționale în ansamblu vor avea de câștigat prin adoptarea unor strategii inovatoare și a unor perspective noi în educație, contribuind la formarea unor cetățeni deschiși și implicați în societate.
• Cercetătorii și practicienii din domeniul educațional vor beneficia de schimbul de idei și experiențe, care va stimula inovarea în educație și va aduce noi perspective asupra comunicării interculturale și multilingve.
• Factorii decizionali în educație – Rezoluția, rezultatele și concluziile  conferinței pot influența politicile educaționale, încurajând crearea unor cadre de învățare, care să promoveze diversitatea și să susțină comunicarea interculturală, aliniindu-se cerințelor educaționale moderne.

Din cuprins:

• Educația multiculturală, spațiu formativ pentru educația valorilor interuniversitare fără frontiere/ Necula Gina, Dermenji Svetlana 
• Descoperirea euristică a cunoștințelor în context intercultural/ Solcan Angela, Sava Anastasia 
• Aspecte didactice ale multilingvismului actual/ Dermenji Svetlana, Neaga Liliana  
• Competența interculturală - dimensiuni conceptuale și aplicabilitate în procesul educațional/ Porubin Camelia
• Multilingvismul în educația valorilor studențești/ Dermenji Svetlana, Neaga Liliana, Țîmbaliuc Elena 
• Sfide e opportunità nel promuovere il multilinguismo e le competenze interculturali/Culea Uliana 
• Impactul educației multiculturale asupra dezvoltării competențelor sociale și emoționale ale elevilor/Herța Lilia
• Educaţia multiculturală, spaţiu formativ pentru educaţia valorilor in cadrul programelor de masterat/ Dermenji Svetlana, Ruseva Cristina, Florea Maria
• Interactive teaching and learning techniques in the context of multicultural education/ Golubovschi Oxana
  
  
  37 / P-86 III-147537
  
  
  POSTICĂ, Viorica. Educația interculturală : Suport de curs / Viorica Postică; Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Proiectul Învățământul Superior din Moldova, Universitatea de stat "Alecu Russo" din Bălți. - Chişinău, 2024. - 80 p. - ISBN: 978-9975-171-32-8

Cuprins


• Educaţia interculturală: aspecte definitorii
• Identitatea si alteritatea culturală
• Competenta interculturală (CIC)
• Designul educaţiei interculturale
• Grădința / scoala interculturală

Educaţia interculturală (EIC), ca dimensiune importantă a conceptului educații, promovată de UNESCO, incepând cu primii ani "de la frontiera dintre milenii" (G. Văideanu), a devenit o prezență semnificativă în profilul profesional al cadrelor didactice și manageriale din Republica Moldova, dar și din toate tările lumii .

Suportul de curs universitar Educatie interculturală se propune în calitate de piesă curriculară cu caracter informativ şi practic- formativ pentru  studenţi, , masteranzi dar şi pentru alte persoane interesate din domeniu, cu scopul de dezvoltare a competenței interculturale, cu toate componentele ei, la nivel afectiv/atitudinal, comportamental și cognitiv.

Lucrarea cuprinde cinci capitole structurate pe baza Curriculumului modular al unității de curs Managementul educaţional. Educaţia interculturală. Educaţia incluzivă.

Fiecare capitol conţine: obiectivele prevăzute de Curriculum, concepte-cheie, subcapitole cu informaţi esențializate actualizate, utile pentru demersurile educaţionale, în care se vor angaja viitoarele cadre didactice şi manageriale, dar și suport practic, constituit din activităţi de învătare, cu caracter, preponderent, interactiv, suplimentate de instrumente și platforme TIC, de resurse bibliografice, web şi anexe.

Capitolul I,  încadrează educaţia interculturală în contemporaneitatea globalizată a secolului 21, oferind informații de bază din documente de politici publice, care formează cadrul normativ internaţional și naţional al EIC. De asemenea, se insistă asupra unor modele mondiale, europene și nationale/locale de EIC, bazate pe principii, dimensiuni și valori, ghidate de obiectivele aferente, operaţionalizate în strategii metodologice relevante.

Capitolul II, include precizări conceptuale ale unor termeni de referinţă în epistemologia EIC - enculturaţie, deculturaţie, aculturaţie, șoc cultural, relativism cultural etc. Se analizează elementele culturii naţionale: valorile, limba, sărbătorile, tradiţiile, vestimentaţia, meşteșugurile, monumentele, bucătăria, folclorul, arta populară, personalităţile marcante (scritori, compozitori, pictori, conducătorì, artiști, istorice si socio-culturale despre comunităţile etnice din Republica Moldova, sportivi), din perspectiva intersecţiei cu valorile altor culturi. Se prezintă date zone geografice ale Republicii Moldova: Nord - ucraineni, ruşi, romi, evrei, care conlocuiesc de secole cu populaţia majoritară români/moldoveni, în diferite polonezi; Sud-est - găgăuzi, bulgari; Est - rusi, ucraineni etc.

Capitolul III, începe cu definirea acestui concept de bază, prin delimitarea fiecărei componente structurale.Se recomanda unele etape de formare a CIC, repere metodologice adecvate, dar și strategii de  evaluare a CIC, finalizându-se/încununându-se cu profilul  personalitatii interculturale, în cazul nostru -educatorul, învăţătorul, profesorul sau managerul școlar. 

Capìtolul IV, se axează pe repere acționale de proiectare a activităților de EIC, pe strategii didactice specifice pe modalitafi de integrare a EIC in activitajile din institutia educatională.

Capitolul V, se constituie din repere conceptual-tematice privind cultura organizaţională și climatul școlar intercultural, comunicarea în context intercultural, cu accent pe prevenirea și soluționarea conflictelor interculturale, dar si cu evidentierea beneficiilor parteneriatelor în educaţia interculturală.

94 (4) G-94 I-1299157

Guida, Francesco. Cealaltă jumătate a Europei : de la Primul Război Mondial până în zilele noastre/ Francesco Guida; trad. din it. de Aurora Firţa-Marin.- București : Humanitas, 2023.- 381 p. - ISBN: 978-973-50-7928-4

Cuprins: https://humanitas.ro/assets/media/cealalta-jumatate-a-europei.pdf 

"Cartea lui Francesco Guida, profesor de istoria Europei central - rasaritene cu o indelungata cariera universitara, ofera o privire de ansamblu dinamica asupra situatiei politice si sociale a tarilor din Europa Centrala si de Est in epoca interbelica, cu ascensiunea liberal-democratiei urmata de scurta si sangeroasa paranteza a regimurilor de extrema dreapta, apoi de-a lungul celor peste patruzeci de ani de regim totalitar sub umbrela Moscovei si in perioada imediat urmatoare caderii comunismului, marcata de reinstaurarea democratiilor, de economia de piata, dar si de noi tensiuni, pana la aderarea la Uniunea Europeana, intre 2004 si 2007, a majoritatii acestor tari. 

Privita in context european si in paralel cu evolutiile din Grecia, Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia si Tarile Baltice, istoria recenta a Romaniei cunoaste la randu-i noi si utile clarificari." - SERBAN MARIN

"Acum, razboiul in Europa de Est pune la incercare rezistenta aderarii la Uniunea Europeana a statelor care au indurat regimul comunist si influenta sovietica vreme de aproape 45 de ani si pune in discutie insesi validitatea si vitalitatea proiectului de unificare europeana. Daca mi-e ingaduit, autorul acestei carti isi doreste ca toate statele si popoarele Europei sa depaseasca cu bine aceasta incercare, pentru ca unificarea continentului sa fie deopotriva politica, economica si culturala.

Sperăm că prezentarea din capitolele acestei carti, pe cat posibil critică, a unui veac de istorie poate contribui la mentinerea unei amintiri vii și clare a dinamicilor ce au dus in secolul al XXI-lea, la o nouă confruntare între Est si Vest, neașteptată pentru mulţi, dar nu întru totul nouă: e suficient să ne gândim chiar și numai la Europa de la jumătatea secolului al XIX-lea cu a ei foarte răspândită « peur des Moscovites » și la Războiul Rece din secolul XXI.   

Generalizând, cititorul care va dori va putea, printr-un exercitiu critic adecvat, să raporteze automat discursul istoric si evenimentele la care acesta face trimitere la evoluţiile din ultimii ani caracterizaţi de accelerarea bruscă a dinamicilor politice (și economice)" - FRANCESCO GUIDA

din Epilog

Aderarea la Uniunea Europeană a marii majorităţi a acestor tari este un simbol nu numai al acceptării unui model, asa cum s-a arătat mai sus, și al plasării în cadrul politicii internationale, ci şi al depăşirii tuturor problemelor cu care aceste state s-au confruntat în secolul XX si al inapoierii traditionale și aproape omniprezente in comparatie cu alte regiuni ale Europei.

Lansarea cartii: https://www.youtube.com/watch?v=EILnFotyoi4

821.135.1 / C-52  III-147457

Chicet-Macoveiciuc, Ioana. Ema și Eric descoperă Europa. Vol. 1. Experiențe surprinzătoare în Nord și în Vest . -  Bucureşti : Didactica Publishing House, 2024.- 76, [4] p.- ISBN: 978-606-048-656-5

Aceasta carte din seria "Iubim să călătorim ", îi poartă pe Ema și Eric într- o aventură amuzantă și educativă prin cele mai reprezentative locuri din Europa.

• Unde gasesti cel mai frumos parc de distractii din Europa? 
• In ce tara poti gusta cel mai bun desert?
•  Cat dureaza sa vizitezi noua tari?

Daca aceasta este prima carte din serie pe care o citesti sau deja esti prieten cu fratii Ema si Eric, noua aventura prin nordul si vestul Europei te va cuceri, fie ca esti mare sau mai mic! De ce? Pentru ca e plina de intamplari amuzante si descoperiri interesante, pentru ca te va incuraja sa explorezi, sa fii curios si sa astepti cu nerabdare calatoriile, indiferent ca sunt la Bruxelles sau mai aproape de casa ta, in curtea bunicilor.

Familia Pofticiosilor viziteaza cu masina, cu avionul, cu barca, cu bicicleta si pe jos noua tari: Cehia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Belgia, Olanda, Germania, Elvetia. Nu rateaza muzee, parcuri de distractii, gradini, castele si paduri. Ema, Eric si parintii lor aduna amintiri de neuitat si cresc impreuna, asa cum vei face si tu citind aceasta carte! Calatorie placuta! - Ioana Chicet-Macoveiciuc.

351 / S-81 I-1298898

Întărirea capacității administrative : Dezvoltarea sistemului național de evaluare a intervențiilor publice în România : design organizațional, cultură și capacitate de evaluare / Ana-Maria Stăvaru.- București : Tritonic, 2015. - 234 p. - ISBN: 978-606-749-941-1

Din cuprins:

• Capitolul I. Evaluarea- o disciplină sau o transdisciplină ?
• Capitolul II.Evaluarea în condiții de complexitate- o abordare sistematică
• Capitolul III. Starea de fapt a sistemului de evaluare din România- nivelul guvernamental central

Capitol III include două subcapitole, primul analizarea aportului extinderii Uniunii Europene la vizând instituţionalizarea practicilor evaluării la nivel naţional in acest scop sunt aduse in discuţie presiunea europeană în direcţia dezvoltări capacităţii administrative, dezvoltarea cadrului de elaborare politicilor publice, si respectiv, eșecul instituţionalizării evaluării politicilor publice.

III.1. Aportul extinderii Uniunii Europene la instituționalizarea practicilor evaluării la nivel național 

III.1.1.Presiunea europeană în direcţia dezvoltării capacităţii administrative

III.1.2.Dezvoltarea cadrului de elaborare a politicilor publice

III.1.3.Eșecul instituționalizării evaluări politicilor publice

III.2. Investigarea maturităţii sistemului national de evaluare a intervenţiilor publice - nivelul guvernamental Central

III.2.1.Dimensiuni ale maturităţii sistemului deevaluare a intervenţilor publice

• Capitolul IV  Design-ul organizațional al Agenției Naționale de Evaluare

Pe fondul lipsei unei legături directe și vizibile între cheltuirea banilor publici și cetățeni și în contextul nevoii de îmbunătățire a intervențiilor publice, lucrarea analizează starea de fapt privind utilizarea evaluării în administrația publică centrală românească.Pornind de la consolidarea evaluării ca disciplină, în prima parte sunt aduse în discutie principalele paradigme care au ghidat domeniul evaluării. Ulterior, sunt analizate presiunea Uniunii Europene în directia dezvoltării capacității administrative, dezvoltarea cadrului de elaborare a politicilor publice, și, respectiv, eșecul institutionalizării evaluării politicilor publice.

Prin aplicarea Abordarii Sistemice (Systems Thinking), au fost investigate, la nivelul ministerelor din Guvernul Romaniei si al Secretariatului General al Guvernului, 20 de dimensiuni ce contureaza cele patru componente ale sistemului national de evaluare a interventiilor publice ? scopul, structura, cultura si procesele, furnizand o imagine actuala asupra maturitatii sistemului de evaluare din Romania la nivelul guvernamental central. Pornind de la raportul dintre evaluarea programelor din fonduri europene si evaluarea interventiilor finantate din bugetul national, lucrarea ofera o proiectie a design-ului organizational al unei Agentii Nationale de Evaluare.

305 / B-24 IV-68645

Bărbații și egalitatea de gen în Republica Moldova / Diana Cheianu-Andrei (coord.), Angelina Zaporojan-Pîrgari, Eleonora Grosu, Igor Andrei; red. Lilia Botnariuc.- Chișinau : [s. n.] , 2024 (Bons Offices) . - 173 p.- ISBN: 978-5-36241-360-6;  Idem [Resursă electronică]. - URL: 

https://social.gov.md/wpcontent/uploads/2025/04/barbatii-si-egalitatea-de-gen-in-rm-images-2024.pdf

Egalitatea dintre femei și bărbați este o valoare fundamentală care asigură egalitatea în drepturi, responsabilități și oportunități, în toate domeniile vieții, în plan familial și profesional, prin plata egală pentru munca de valoare egală, independența economică egală a femeilor și a bărbaților, egalitatea în luarea deciziilor, contribuind la eradicarea violenței pe criterii de gen și îmbunătățirea calității vieții. 

Totodată, egalitatea de gen este o condiție esențială pentru o economie inovatoare, competitivă și prosperă.

Egalitatea între femei și bărbați este unul din obiectivele și una din valorile de bază ale Uniunii Europene. 

Strategia privind egalitatea de gen 2020- 2025: O Uniune a egalității evidențiază că egalitatea de gen contribuie la crearea noilor locuri de muncă care generează o productivitate sporită și constituie un potențial ce trebuie valorificat. 

Prin Programul de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, Moldova se aliniază dezideratului de integrare europeană, promovând principiul egalității de șanse dintre femei și bărbați, fete și băieți. Astfel, Republica Moldova urmărește avansarea egalității de gen în domeniul:

• educației,
• sănătății,
• pieței muncii, 
• activității de antreprenoriat, 
• protecției sociale,
• dezvoltării locale.  

Scopul cercetării Bărbații și egalitatea de gen în Republica Moldova, 2024 (IMAGES-2) a fost

cunoașterea și înțelegerea comportamentului, atitudinilor bărbaților și femeilor în domeniul egalității de gen, a schimbărilor care s-au produs, din 2015 până în 2024, pentru a urmări rezultatele politicilor în domeniul dat și a contribui la dezvoltarea în continuare a acestora. 

Obiectivele cercetării au cuprins:

1 Evaluarea atitudinilor și a comportamentului bărbaților cu referire la diverse aspecte ce țin de egalitatea de gen (timpul petrecut cu copiii, activitățile realizate în gospodărie, manifestarea violenței, accesarea serviciilor de sănătate, comunicarea și negocierea cu soția/partenera asupra dimensiunii familiei, relațiile sexuale etc.);

2 Compararea atitudinilor și a comportamentului bărbaților cu cele ale femeilor, cu referire la aspectele nominalizate;

3. Analiza tendințelor de schimbare a atitudinilor și comportamentelor bărbaților și femeilor din 2015 până în 2024;

4. Analiza factorilor ce explică schimbările în comportamentul și atitudinile bărbaților și femeilor referitoare la egalitatea de gen;

5 Evaluarea cunoștințelor și atitudinilor bărbaților și femeilor față de politicile care promovează egalitatea de gen.

Din cuprins:

• Metodologia de cercetare
• Percepții și atitudini de gen
• Experiențe ale bărbaților în perioada copilăriei
• Practici în viața familială curentă
• Cunoștințe, atitudini și practici privind violența
• Cunoștințe și atitudini privind politicile și legislația de gen
• Practici și atitudini privind devianța socială

327(478) / D-92 I-1299149

Republica Moldova la răscruce de lumi / Josette Durrieu, Florent Parmentier; pref. de Jean-Pierre Raffarin ; postf. de Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière ; trad. din fr. de Florin Milian.- Chișinău : Cartier , 2021.- 156 p. - ISBN: 978-9975-86-519-7

Detalii - https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/07/achizitii-recente-republica-moldova-la.html

„Scurt pe doi, Republica Moldova însăşi este o Europă la scară redusă ce rezumă problemele şi contradicţiile pe care Europa trebuie să le rezolve pentru ca numeroasele popoare care coexistă pe teritoriul său să trăiască împreună, în pace şi prosperitate. Lucrarea lui Josette Durrieu şi Florent Parmentier e bogată în informaţii precise şi reflecţii asupra acestor realităţi complexe. Totodată această carte se citeşte şi ca un roman de aventuri.” (Catherine Lalumiere, fost ministru şi fost secretar general al Consiliului Europei).

339.1 / M-43  III-147149

Maxim, Ion .Politica concurențială : aspecte teoretice și practice / Maxim Ion, Lașcov Victor, Bulmaga Olga; [red. șt. : Șavga Larisa]; Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova.  - Iași : PIM, 2024. - 376 p. - ISBN: 978-606-13-8642-0

Cuprins: https://lib.ase.md/wp-content/uploads/2025/02/8.pdf

Din cuprins:

• Concurența în viziunea Școlii Europene
• Tipologia abuzului de poziție dominantă în Uniunea Europeană
• Tipologia înțelegerilor anticoncurențiale în Uniunea Europeană

Concurenta reprezință un domeniu comun de intervenție a autorităților de concurență din toate jurisdicţiile, care au sarcina de a proteja piata de încălcarile legislației concurentiale. Restricţionarea concurenţei prin intermediul înţelegerilor anticoncurențiale sau abuzul de poziție dominantă sunt forme general acceptate ale practiclo anticoncurenţiale.

Cu toate acestea, perceperca conceptului de concurenţă şi, in special, a conținutului atribuit noțiunii de concurenţă de teoria economică, care domină la ○ anumită etapă sistemul economic, determină întinderca conduitei care poate fi calificată ca anticoncurențială.

În acest sens, jurisprudenţa instanţelor Uniunii Europene și SUA, documentele elaborate de organismele internaționale cum ar fi: ICN, OECD, UNCTAD ș.a., dar și de autoritățile de concurență din Marea Britanie, Canada și alte tări, inclusiv practica decizională a acestora ne ajută să obtinem o claritate pentru determinarea actiunilor care pot fi calificate ca practici anticoncurențiale.

Aspiratțile de integrare în Uniunea Europeană, inclusi modificările legislației Republicii Moldova care prevăd că Legea concurenţei nr. 183/2012 se aplică cu luarea în considerare a jurisprudenţei aplicabile a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a altor instrumente de interpretare ale instituţiilor Uniunii Europene, impun necesitatea studierii experienței UE și ridică noi provocări în fața autorității naţionale de concurență, instantelor de judecată, dar și a mediului de afaceri.

O politică concurenţială nu poate exista în afara pieței și fără întreprinderi. Astfel în procesul analizei unei conduite considerată anticoncurențială, determinarea subiecţilor implicați și a pietei relevante afectate este etapă fundamentală. Metodele de determinare a pieţei relevante sunt foarte variate si sunt conditionate de complexitatea relatiilor pe aceste piețe, particularităţile produselor și caracteristicile geografice și temporale, accesibilitatea informației etc.