Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

CoE: e-publicatii: Educația pentru cetățenie digitală din perspectiva părinților

Richardson, Janice; Samara, Veronica. Digital Citizenship Education: From a Parent’s Perspective.Janice Richardson, Veronica Samara. - Strasbourg: Council of Europe, 2022. - 148 p. - ISBN 978-92-871-9084-0 ; Idem [Resursă electronică]. – URL: https://rm.coe.int/prems-009722-gbr-2511-digital-citizen-education-parents-perspective-90/1680a95e57


Publicația, elaborată sub egida Consiliului Europei, analizează educația pentru cetățenie digitală din perspectiva părinților. Studiul explorează modul în care părinții sprijină dezvoltarea competențelor digitale ale copiilor lor și dificultățile întâmpinate în acest proces.

Principalele aspecte abordate:
  • Impactul pandemiei COVID-19 asupra educației digitale și învățământului la distanță.
  • Activitățile online ale copiilor și preocupările părinților privind siguranța digitală.
  • Strategii parentale pentru ghidarea copiilor în lumea digitală.
  • Modul în care părinții percep și definesc cetățenia digitală.
  • Recomandări pentru consolidarea competențelor digitale ale copiilor prin educație formală și nonformală.

Lucrarea include atât date cantitative (dintr-un sondaj realizat în 47 de țări, inclusiv Republica Moldova), cât și analize calitative, oferind o imagine detaliată asupra provocărilor cu care se confruntă părinții în era digitală.

Publicația oferă mai multe recomandări bazate pe rezultatele sondajului și ale interviurilor cu părinți din 47 de țări. Aceste recomandări sunt structurate în funcție de temele abordate în carte. Iată câteva dintre cele mai importante:

1. Sprijinirea părinților în educația digitală a copiilor

🔹Părinții trebuie să fie mai bine informați despre cum să sprijine copiii în utilizarea tehnologiilor digitale.
🔹 Sunt necesare ghiduri ușor de înțeles, cu exemple practice despre cum să abordeze siguranța online, confidențialitatea și utilizarea responsabilă a internetului.
🔹 Ar trebui create platforme dedicate unde părinții să poată găsi rapid informații despre aplicațiile și site-urile pe care copiii le folosesc.

2. Protejarea confidențialității și siguranței online

🔹 Părinții trebuie să fie mai conștienți de importanța protejării datelor personale ale copiilor.
🔹 Se recomandă campanii de sensibilizare cu privire la utilizarea cookie-urilor, protecția parolelor și verificarea setărilor de confidențialitate.
🔹 În școli ar trebui integrate lecții despre siguranța online pentru copii și părinți.

3. Îmbunătățirea accesului la educația digitală

🔹 Guvernele și instituțiile ar trebui să sprijine școlile în dezvoltarea unor platforme de învățare online mai sigure și mai eficiente.
🔹 Ar trebui asigurată accesibilitatea echipamentelor IT și a internetului pentru toți elevii, indiferent de statutul economic.
🔹 Este necesară o mai bună pregătire a profesorilor în utilizarea instrumentelor digitale pentru predare.

4. Stimularea gândirii critice și a creativității digitale

🔹 Copiii ar trebui încurajați nu doar să consume conținut online, ci și să creeze și să analizeze informațiile pe care le găsesc.
🔹 Părinții și profesorii ar trebui să îi învețe pe copii să identifice știrile false și să verifice sursele de informare.
🔹 Activitățile de programare și alte forme de învățare digitală ar trebui promovate mai mult pentru a dezvolta competențele tehnologice ale copiilor.

5. Colaborare între familie, școală și societate

🔹 Educația pentru cetățenie digitală trebuie să fie un efort comun între părinți, școli și autorități.
🔹 Se recomandă organizarea de sesiuni de formare pentru părinți, unde aceștia să învețe despre pericolele și oportunitățile mediului digital.
🔹 Consiliul Europei și alte instituții ar trebui să continue să ofere resurse gratuite pentru părinți și educatori.

Cuprins

PARTEA I – REZULTATELE SONDAJULUI

Capitolul 1 – Introducere
1.1. Context
1.2. Sondajul
1.3. Lansarea sondajului – un alt impact al COVID-19
1.4. Profilul respondenților

Capitolul 2 – Criza COVID-19 – Gestionarea educației copiilor
2.1. Recomandări – concluzii ale studiului
2.2. Învățarea online în timpul pandemiei COVID-19
2.3. Învățământul la distanță oferit de școli
2.4. Învățământul la distanță – perspectivele părinților

Capitolul 3 – Construirea competențelor de cetățenie digitală prin activități online
3.1. Recomandări – concluzii ale studiului
3.2. Activitățile online ale copiilor și preocupările părinților
3.3. Creativitate și joacă – care sunt tendințele?

Capitolul 4 – Ghidarea parentală pentru tinerii cetățeni digitali
4.1. Recomandări – concluzii ale studiului
4.2. Regulile aplicate de familii privind activitățile online ale copiilor
4.3. Confidențialitatea – o preocupare majoră a părinților
4.4. Conținutul online – un punct vulnerabil în conștientizare
4.5. Cât de des discută copiii cu părinții despre activitățile lor online?

Capitolul 5 – Acțiuni pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale copiilor
5.1. Recomandări – concluzii ale studiului
5.2. Ghidarea tinerilor cetățeni digitali – strategii parentale
5.3. Confidențialitatea, datele personale și reputația online
5.4. Comportamentul și interacțiunile sociale în mediul online și offline

Capitolul 6 – Împuternicirea părinților este esențială pentru bunăstarea copiilor
6.1. Recomandări – concluzii ale studiului
6.2. Înțelegerea terminologiei digitale
6.3. Resursele dorite de părinți pentru a sprijini copiii online
6.4. Subiectele care preocupă cel mai mult părinții

Capitolul 7 – Educația pentru cetățenie digitală – Drumul înainte
7.1. Recomandări – concluzii ale studiului
7.2. Ce sunt competențele de cetățenie digitală și de ce sunt necesare?
7.3. Cine are responsabilitatea educației digitale?
7.4. Preferințele părinților pentru informații suplimentare despre cetățenia digitală

PARTEA II – REZULTATELE INTERVIURILOR

Capitolul 8 – Introducere – Context și demografie
8.1. O consultare europeană adaptată contextelor naționale
8.2. Cunoașterea intervievaților
8.3. Importanța tehnologiei digitale în viața părinților și a copiilor

Capitolul 9 – Învățarea în timpul pandemiei COVID-19
9.1. Ce spun părinții – recomandări
9.2. Experiențe pozitive vs. nevoi neîndeplinite
9.3. Efectele pozitive asupra învățării și bunăstării sociale a copiilor
9.4. Efectele negative ale pandemiei COVID-19

Capitolul 10 – Privind spre viitor
10.1. Ce spun părinții – recomandări
10.2. Experiențele școlarizării la distanță – de la emoțiile părinților la sugestii concrete
10.3. Îmbunătățirea învățării la distanță – o responsabilitate comună
10.4. Soluții pentru adaptarea școlarizării la distanță la nevoile copiilor digitali

Capitolul 11 – Copiii și tehnologia digitală – Un tandem potențial creativ
11.1. Lecții învățate și recomandări
11.2. Activitățile online ale copiilor
11.3. Monitorizarea activităților online ale copiilor – un proces influențat de vârstă
11.4. A monitoriza sau nu – aceasta este întrebarea

Capitolul 12 – Cetățenia digitală – Perspectiva părinților
12.1. Prezentare generală și recomandări
12.2. Cum definesc părinții un cetățean digital
12.3. Ce ar trebui să învețe copiii pentru a fi cetățeni digitali responsabili
12.4. Unde și cum ar trebui să aibă loc educația pentru cetățenie digitală

Capitolul 13 – Este nevoie de o comunitate pentru a educa un cetățean digital
13.1. Colaborarea pentru educarea tinerilor cetățeni digitali
13.2. Sfaturi și îndrumări oferite între părinți
13.3. Sprijin reciproc pentru rezolvarea problemelor digitale comune
13.4. Idei suplimentare pentru stimularea inovației

Capitolul 14 – Provocările cibernetice – Rolul Consiliului Europei
14.1. Recomandări din partea părinților pentru îmbunătățirea competențelor digitale
14.2. Găsirea sprijinului online
14.3. Cum poate Consiliul Europei sprijini părinții în educația digitală

Informații suplimentare:


UE - e-publicații - Raport general privind activitățile Uniunii Europene (UE în 2014-2024)

 

UE în 2024 : Raport general privind activitățile Uniunii Europene/Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare  - Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2025. - 180 p, [accesat 18.03.2025]

Disponibil: https://data.europa.eu/doi/10.2775/3905405

UE în 2024 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene a fost adoptat de Comisia Europeană la 14 februarie 2025 sub cota C(2025) 954.

  • Print ISBN 978-92-68-23537-9 ISSN 1977-0308 doi:10.2775/9118460 NA-01-25-001-RO-C 
  • PDF ISBN 978-92-68-23539-3 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/3905405 NA-01-25-001-RO-N 
  • HTML ISBN 978-92-68-23538-6 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/9449303 NA-01-25-001-RO-Q 
CUPRINS


În 2024 s-a încheiat o perioadă instituțională de cinci ani și a început una nouă. În urma alegerilor europene din iunie, instituțiile Uniunii Europene au lansat ciclul politic 2024-2029 cu angajamentul de a colabora pentru o Uniune Europeană sigură, competitivă și prosperă, care apără drepturile omului, democrația și statul de drept.

Capitol Uniunea Europeană în 2024 – se menține direcția stabilită  analizează tranziția de la o perioadă la alta și prezintă principalele priorități pentru noul ciclu. Restul publicației (capitolele 1-9) prezintă modul în care UE și-a îndeplinit prioritățile în ultimul an al mandatului 2019-2024.

Prioritățile Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029

 Activitatea UE în noul ciclu instituțional va fi ghidată de Agenda strategică 2024-2029, adoptată de liderii UE în iunie. Agenda strategică urmărește să pregătească mai bine Europa pentru a face față provocărilor imediate și viitoare, concentrându-se asupra a trei domenii-cheie. 

Agenda strategică 2024-2029

1 O Europă liberă și democratică
2 O Europă puternică și sigură
3 O Europă prosperă și competitivă

În conformitate cu agenda strategică, președinta Comisiei Europene a definit prioritățile Comisiei pentru perioada 2024-2029 pe baza orientărilor politice prezentate Parlamentului. Acestea stabilesc șapte priorități politice ambițioase pentru ca Europa să devină mai puternică, mai sigură și mai echitabilă. 

Prioritățile Comisiei pentru perioada 2024-2029




UE în 2023: Raport general privind activitățile Uniunii Europene. - 
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024. - 166 p, [accesat 22.03.2024]
 Raport general privind activitățile Uniunii Europene a fost adoptat de Comisia Europeană la 7 martie 2024 sub cota C(2024) 1633. 
  • Print ISBN 978-92-68-11572-5 ISSN 1977-0308 doi:10.2775/018356  NA-AD-24-001-RO-C 
  • PDF ISBN 978-92-68-11586-2 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/13663  NA-AD-24-001-RO-N 
  • HTML ISBN 978-92-68-11613-5 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/916162  NA-AD-24-001-RO-Q 
Ați vrea să știți cum a răspuns UE provocărilor din 2023 și ce a realizat în cursul anului? 
Aveți curiozități legate de evoluțiile principalelor politici și de cum au beneficiat cetățenii de pe urma lor? 
Răspunsurile la toate aceste întrebări și nu numai pot fi găsite în „UE în 2023”.


Cuprins


VEZI

Raport general privind activitățile Uniunii Europene (2014-2022)

UE în 2021 - https://cpescmdlib.blogspot.com/2022/03/ue-e-publicatii-ue-in-2021raport.html
UE în 2020 - https://cpescmdlib.blogspot.com/2021/02/uee-publicatii-uniunea-europeana-in-2020.html

Achiziții noi - Ianuarie- martie 2025

  341.2 / В-43 II-731207

BENIUC, Valentin. Bazele teoretice ale integrării europene / Valentin Beniuc.- Chişinău : [s. n.] , 2024 ((Print-Caro). - 215 p.
With the support of the Erasmus + Programme of the European Union
Referințe bibliogr. : p. 201-215 (116 tit.)
ISBN: 978-5-85748-007-6

Lucrarea  este structurată în 12 capitole și 31 subcapitole, în care sunt analizate cele mai relevante concepții, viziuni și abordări teoretico-practice cu privire la integrarea europeană și instituirea Uniunii Europene ca structură supranațională.

Detalii/ Varianta electronică:

https://cpescmdlib.blogspot.com/2024/11/ue-e-publicatii-bazele-teoretice-ale.html



341.2 / Б-46  II-731237

БЕНЮК, Валентин ; ГОЛОВАТАЯ, Людмила. Эмпирический анализ, как способ понимания европейской интеграции и идентичности Европейского Союза : Учебное пособие  / Валентин Бенюк, Людмила Головатая ; USEM, Jean Monnet Chair EUTEC..- Кишинэу : [s. n.] , 2024 ((Print-Caro). - 308 p..- ISBN: 978-5-85748-008-3; Idem [Resursă electronică] – URL: https://usem.md/uploads/files/Dep_RI/Jean%20Monnet/Proiectul%20Catedra%20JM%20-%20101047511%20-%20EUTEC/Publicatii/empiriceskii_analiz.pdf







Учебное пособие подготовлено на факультете Политических наук и международных отношений Европейского Университета Молдовы (USEM). Пособие содержит в себе темы, посвященные развитию европейской интеграции и определению европейской идентификации. 

Тема 1. История развития и становления идентичности ЕС
Тема 2. Организационная система ЕС: институциональный подход
Тема 3. Лиссабонский договор и идея Конституции Европейского Союза
Тема 4. Процессы экономической и валютной интеграции: основные этапы и последовательность
Тема 5. Сотрудничество в сфере внутренних дел и юстиции между государствами-членами ЕС
Тема 6. Стратегия устойчивого развития ЕС: основные направления
Тема 7. Единая сельскохозяйственная политика ЕС и параметры ее реализации
Тема 8. Региональная политика и преодоление различий в экономическом потенциале отдельных частей ЕС
Тема 9. Социальная политика в Стратегии развития ЕС
Тема 10. Научно-технологическая политика ЕС: непрерывность развития
Тема 11. Политика в сфере образования и культуры: классификация, баланс и параметры реализации
Тема 12. Основные направления политики ЕС в решении экологических проблем: этапы и основные параметры реализации
Тема 13. Энергетическая политика ЕС: разработка стратегии, формирование энергетического рынка и обеспечение энергетической безопасности государств-членов ЕС
Тема 14. Общая торговая политика ЕС: принципы и стратегия реализации
Тема 15. Геополитическая роль Черноморского региона в условиях обострения международных политических противоречий и экономического сотрудничества в регионе
Тема 16. Международное значение евро и расширение сферы его применения
Тема 17. Общая внешняя политика и политика безопасности ЕС
Тема 18. «Северное измерение» внешней политики ЕС
Тема 19. Восточное партнерство в контексте политики добрососедства ЕС

Учебное пособие информационно и аналитически насыщено, системно выстроено, снабжено аппаратом для усвоения пройденного материала. Оно будет полезно не только обучающимся по разным направлениям гуманитарных дисциплин, но также специалистам и всем интересующимся историей Европейского союза, европейской интеграции и идентичности ЕС.



351.7 / R-44

Republica Moldova în contextul noii arhitecturi de securitate regională
: Materialele conferinței științifice internaționale, 25 mai 2023  / [coord. : Igor Sofronescu ; col. de red. : Svetlana Cebotari [et al.].- Chișinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală "A. Lupan" a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2024. - 224 p.
Rez. : lb. rom., engl.
Antetitlu : Ministerul Apărării al Republicii Moldova ; Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun" ; Agenția pentru Știință și Memorie Militară
Referințe bibliogr. la sfârșitul art.
ISBN: 978-9975-62-723-8

Lucrarea include materialele Conferinței Științifice Internaționale „Republica Moldova în contextul noii arhitecturi de securitate regională”, care s-a desfășurat la 25 mai 2023. Cartea scoate în evidență principalele probleme prezente în sistemul regional de securitate. De asemenea, sunt evidențiate riscurile, pericolele și amenințările la adresa securității în zonă, precum și capabilitățile militare ale statelor din Europa de Est de a face față acestor provocări în noile realități geopolitice.

Publicația este adresată cercetătorilor științifici, specialiștilor din domeniul securității și apărării, doctoranzilor și tuturor persoanelor interesate de problemele actuale referitoare la securitatea regională.


din Cuprins
  • Bazinul Mării Negre în contextul războiului din Ucraina/ Svetlana Cebotari (R. Moldova)
  • The social security paradigm in post-soviet Georgia/ Khatuna Chapichadze (Georgia)
  • Regiunile separatiste din regiunea Parteneriatului Estic și relațiile cu elitele Federației Ruse/ Natalia Bîrlădeanu (România)
  • Georgia's foreign policy in shake: appeasement vs. Euro-Atlantism,/Vakhtang Maisaia (Georgia)
  • Instituționalizarea controlului civil democratic a forțelor armate ca formă a asigurării securității naționale a Republicii Moldova/Vitalie Marinuța (R. Moldova)
  • Interdependența dintre geopolitică și procese demografice. Studiu de caz: Republica Moldova/ Viorica Leancă (R. Moldova), Eugenia Strelciuc (România)
  • What kind of impact will emerging technologies have on the armed forces over the next 10 years?/ Aleksander Andric (R. Slovenia)
  • Securitatea informațională în era tehnologiilor moderne/ Ada Stahovschi (R. Moldova)
  • Neutralitatea Republicii Moldova - realități și perspective/ Dumitru Popilevschi (R. Moldova)



34 / S-90 III-146147

 
Studii și cercetări juridice. : Culegere de lucrări științifice de specialitate; col. de red. : Valeriu Cușnir [et al.]. ─ Chișinău : Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, 2020,

Studii și cercetări juridice  Partea nr. 7-8/2023. - Ch.,  2024. - 250 p.-  ISBN: 978-9975-62-727-6; Idem [Resursă electronică] – URL:  https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Studii_si_cercetari_juridice_7-8_2024.pdf

Referințe bibliogr. la sfârșitul art.



Cercetările științifice realizate în cadrul proiectului „Calitatea actului de justiție și respectarea drepturilor persoanei în Republica Moldova: cercetări interdisciplinare în contextul implementării Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană” sunt axate pe un șir de subiecte și probleme de importanță pentru urmarea cursului european al Republicii Moldova, implementarea prevederilor Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și consolidarea statului de drept.

Din cuprins

  • Principii aplicabile în raporturile dintre Uniunea Europeană și statele membre/ Chirtoacă Natalia , Chirtoacă Leonid
  • Alinierea Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene prin fortificarea mecanismului de apărare a drepturilor economice ale persoanelor și consolidarea instituțiilor anticorupție/ Guştiuc Andrei , Guștiuc Ludmila
  • Respectarea drepturilor omului ca premisă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană/ Catan Anastasia
  • Reglementarea și semnificația dreptul la un proces echitabil: repere pentru o justiție de calitate/ Iacub Irina
  • Impactul jurisprudenței CtEDO asupra evoluţiei legislației penale naţionale/ Cuşnir Valeriu , Cojocaru Radion
  • Sancțiuni prevăzute pentru infrасțiunile соnеxе асtеlоr dе соruрțiе/ Cuşnir Valeriu , Cojocari Ion
  • Совершенствование развития конституционных норм социальной защиты в направлении европейской интеграции/ Сосна Александр , Сосна Борис , Попушой К.
  • Dezvoltarea umană și siguranța persoanei în contextul preocupărilor pentru securitatea umană/Sprincean Serghei
  • Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile de securitate națională ca impediment pentru integrarea europeană a Republicii Moldova/ Bencheci Marcel 

355 / E-95  II-731287

Evoluția științei militare în contextul noilor amenințări la securitatea națională și regională, Ediția 2022 . Vol. 2, 2023. -288 p. :

ISBN: 978-9975-3626-2-7

În: Evoluția științei militare în contextul noilor amenințări la securitatea națională și regională, Ediția 2022. : Materialele conferinței științifice naționale, 21 decembrie 2022; [resp. de ed. : Ion Godoroja ; coord. : Gheorghe Mereuță, Dorin Afanas ; red. șt. Gheorghe Mereuță] . ─ Chișinău : Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun", 2023-, vol.





327(437.1/.2) / O-24 II-731262


Odolná střední Evropa : Cesta k bezpečné budoucnosti
  / ed. : Lucie Tungul.- Praha : TOPAZ, 2024.- 104 p.- ISBN: 978-80-88350-40-8

Varianta engleză:
Resilience Unveiled: Shaping the Future of Central Europe

Reziliența dezvăluită: Modelarea viitorului Europei Centrale

În 2024, Cehia a marcat douăzeci și cinci de ani de apartenență la NATO și douăzeci de ani în UE, repere care au remodelat semnificativ peisajul său politic, economic și de securitate, precum și pe cel al întregii regiuni a Europei Centrale. 
Această publicație analizează implicațiile extinderii NATO și UE pentru țările Europei Centrale, subliniind rolul esențial al Cehiei. Sunt explorate provocările geopolitice și socio-economice actuale ale regiunii,  unde se pune un  accent deosebit pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei și complexitatea securității regionale.
Publicația debutează cu un eseu al fostului diplomat Jakub Forst-Battaglia și include șapte capitole dedicate strategiilor de reziliență, cooperării regionale, influențelor externe asupra democrației, dezinformării, migrației și reprezentării politice. 
Această analiză cuprinzătoare oferă perspective asupra rolului Europei Centrale în abordarea provocărilor contemporane europene.



343.5 / G-42  IV-68063

Ghid pentru specialiști și specialiste din cadrul spațiilor sigure mobile și statice privind consolidarea capacităților în prevenirea și combaterea violenței în bază de gen / Valentina Bodrug-Lungu, Nina Lozinschi, Violeta Țerguța et al.]; [coord. : Violeta Țerguța], Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA)жGender-Centru.- Chișinău : [s. n.] , 2024 - 84 p.-ISBN: 978-9975-3671-3-4 

Bibliogr. : p. 78 (23 tit.)



Ghidul conține informaţii şi instrumente practice, care pot fi utile tuturor persoanelor care, în contextul crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina, se pot confrunta cu mai multe provocări în activitatea lor.

Ghidul conține propuneri de activități, focusându-se pe 10 tematici şi are scopul de a oferi suport persoanelor care realizează sesiunile de informare. Selectarea subiectelor a fost realizată împreună cu beneficiarele și personalul Spațiilor Sigure. 

Subiectele includ informații despre
  •  formele de violenţă, 
  • serviciile disponibile şi despre cum pot fi accesate;
  •  sănătatea sexuală și reproductivă; 
  • drepturile femeilor; 
  • strategii de coping pozitive; abilități de viață; 
  • promovarea igienei; 
  • strategii de identificare şi reducere a riscurilor.
Literatura şi alte surse recomandate sunt menite să ajute la fortificarea cunoştinţelor şi abilităților despre cum să acționezi mai bine în situații dificile și cum să ajuți mai eficient beneficiarii/beneficiarele. Utilă în acest sens este şi lista de servicii unde pot fi referite persoanele care au nevoie de sprijin / asistență / ajutor.

Prezentul ghid este adresat specialiştilor şi specialistelor din cadrul Spațiilor Sigure Mobile şi Statice în vederea consolidării capacităților acestora în prevenirea și combaterea violenței în bază de gen.
Ghidul poate contribui şi la dezvoltarea şi îmbunătățirea competenţelor psihologice, pedagogice şi sociale ale studenților ciclului II (masterat) la specializarea: Consiliere privind probleme de familie, în cadrul următoarelor cursuri academice: Psihopedagogia comportamentului deviant, Modalități de rezolvare a conflictelor în familie, Psihoterapii de familie, Violenţa domestică şi altele.

Necesităţile IMM-urilor în transformarea digitală / Isae Spînu, Mariana Cebotari; coordonatori: Mircea Petic, Ion Bodrug ; ACETI : Asociaţia pentru Dezvoltarea Comunicaţiilor Electronice şi Tehnologiilor Inovaţionale, ODA : Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. – Bălţi : [S. n.], 2024 . – 31 p.- ISBN 978-9975-161-78-7; Idem [Resursă electronică] – URL: https://aceti.md/wp-content/uploads/2024/08/Necesitatile-IMM-final.pdf

Cuprins

  • Avantaje / Oportunități pentru transformarea digitală
  • Contextul actual al IMM-urilor din RM
  • Stadiul actual al digitalizării IMM-urilor naționale
  • Program de transformare digitală
  • Blocaje în calea transformării digitale a IMM-urilor
  • Concluzii
  • Recomandări

Digitalizarea afacerilor este esențială pentru competitivitatea și creșterea economică, mai ales într-un mediu global marcat de schimbări rapide și crize recente, precum pandemia COVID-19 și conflictul din Ucraina. Deși Republica Moldova a făcut progrese în sprijinirea IMM-urilor, acestea se confruntă încă cu provocări în optimizarea digitală. 

Studiul  analizează tendințele și obstacolele acestui proces, pe baza datelor oficiale și a informațiilor furnizate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). 

Cercetarea a vizat 150 de IMM-uri finanțate prin Programul de Transformare Digitală (2022-2024), implementat de ODA cu sprijinul Uniunii Europene, USAID și Suedia. Programul oferă finanțare nerambursabilă pentru digitalizare și acces pe piețele interne și externe. De asemenea, ODA derulează inițiative pentru susținerea inovațiilor digitale și a start-upurilor tehnologice, beneficiind de sprijin internațional. Studiul a fost realizat de ACETI în colaborare cu ODA și finanțat prin grantul „Centrul de Inovație Digitală (DIH) - Formula Optimală pentru Transformarea Digitală Regională”.

CoE: e-publicații: Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024

Europe Press Freedom Report 2024: Confronting Political Pressure, Disinformation, and the Erosion of Media Independence: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 70 p. - (Accesat 13.03.2025).

Disponibilhttps://rm.coe.int/prems-013425-gbr-2519-annual-report-2025-correction-cartooning/1680b48f7b

Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024
: Confruntarea presiunilor politice, dezinformării și erodării independenței mass-media: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Războiul din Ucraina a rămas cea mai urgentă problemă în 2024, deoarece jurnaliștii ucraineni și internaționali și-au riscat zilnic viața pe front. Profesioniștii din mass-media, la fel ca alți civili din întreaga țară, au fost supuși amenințării constante a bombardamentelor rusești. Rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost și mai mult pus la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei continue din Gaza, Cisiordania și Orientul Mijlociu în general.

Principalele constatări ale raportului:

  • Influența partidelor liberale și populiste: Rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite, au arătat o influență tot mai mare a partidelor iliberale și populiste. Aceste partide, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, și-au manifestat această atitudine prin retorică derogatorie, constrângeri legale asupra presei și ingerințe în reglementările care au subminat posturile publice de radiodifuziune.

  • Încălcări extinse ale libertății presei în Europa: Raportul documentează numeroase abuzuri și subliniază necesitatea urgentă a unor reforme legislative și practice ample.

  • SLAPP-uri și provocări juridice: În 2024 s-au înregistrat progrese pozitive, precum adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPP-uri), adoptarea Actului European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA) și a Directivei UE anti-SLAPP. Aceste măsuri au creat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și siguranței jurnaliștilor. Cu toate acestea, implementarea la nivel național rămâne inegală și, în multe cazuri, încă nu a început.

  • Supravegherea și confidențialitatea surselor: Spyware-ul reprezintă o amenințare tot mai mare pentru siguranța jurnaliștilor și confidențialitatea surselor. Supravegherea rămâne omniprezentă și dificil de detectat.

  • Represiunea transnațională: Pe lângă presiunile interne, a crescut și amenințarea represiunii transnaționale, jurnaliștii aflați în exil confruntându-se tot mai des cu supraveghere, hărțuire și intimidare din partea țărilor lor de origine. Platforma a documentat numeroase cazuri în care jurnaliștii exilați au fost vizați prin supraveghere digitală, amenințări la adresa familiilor lor și acțiuni legale menite să le reducă la tăcere.

  • Abuzul instrumentelor internaționale: Unele guverne au vizat tot mai frecvent jurnaliștii exilați prin utilizarea abuzivă a instrumentelor legale internaționale, cum ar fi „notificările roșii” ale Interpolului, subminând astfel libertatea presei la nivel global. Partenerii Platformei au solicitat reforme urgente pentru a combate aceste abuzuri și pentru a asigura protecția adecvată a jurnaliștilor în exil, inclusiv prin proceduri de azil accelerate și măsuri de securitate sporite.

  • Capturarea mass-media: Controlul statului și al partidelor politice asupra mass-mediei – prin ingerințe în reglementare, manipularea proprietății și presiuni financiare – rămâne o preocupare majoră, subminând libertatea și pluralismul presei. Pentru a contracara această amenințare, sunt necesare măsuri urgente, inclusiv o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, garanții legale mai puternice împotriva influenței nejustificate și organisme de reglementare independente pentru a menține integritatea editorială.

  • Presa de serviciu public sub presiune: Mass-media de serviciu public a rămas un câmp de luptă pentru independență, pe măsură ce unele guverne au continuat să exploateze pârghiile financiare și de reglementare pentru a-și exercita controlul. De la subfinanțare până la ingerințe directe în independența editorială, aceste tactici au slăbit încrederea publicului în instituțiile media. Actul European pentru Libertatea Mass-Media oferă speranță pentru inversarea acestui trend, însă implementarea efectivă de către statele membre va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea unui ecosistem media pluralist și independent.

  • Inteligența artificială și dezinformarea: Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, au introdus noi riscuri pentru libertatea presei. Campaniile de dezinformare generate de AI, videoclipurile deepfake și hărțuirea automatizată sunt utilizate tot mai frecvent pentru a discredita jurnaliștii și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.

  • Primele cazuri documentate de dezinformare generată de AI împotriva jurnaliștilor: Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai sofisticate și accesibile, rolul jurnalismului în combaterea dezinformării și verificarea faptelor devine și mai crucial. Factorii de decizie vor trebui să includă guvernanța AI în strategiile mai largi de protecție a mass-mediei.

Ca răspuns la aceste provocări, grupurile pentru libertatea presei și organizațiile de jurnaliști și-au intensificat campaniile pentru protejarea jurnalismului și a valorilor democratice. Acestea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să respecte angajamentele internaționale, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și să implementeze reforme care să garanteze independența și pluralismul mass-mediei.

Deși 2024 a evidențiat provocări presante pentru libertatea presei, anul a demonstrat și reziliență și acțiune colectivă. Eforturile de advocacy, reformele juridice și cooperarea internațională oferă speranță pentru susținerea jurnalismului independent. Pe măsură ce Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor marchează a 10-a aniversare, aceasta subliniază importanța unei acțiuni coordonate pentru protejarea libertății presei.

CUPRINS:

  1. RECOMANDĂRI
  2. REZUMAT EXECUTIV
  3. PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII MASS-MEDIA ÎN EUROPA ÎN 2024
  4. PLATFORMA LA 10 ANI
  5. PRACTICI BUNE: CONDUCERE PRIN EXEMPLU
  6. AMENINȚĂRI, VIOLENȚĂ ȘI HĂRȚUIRE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
    • Melita Vrsaljko: «Nu am avut de ales decât să ripostez»
    • Denigrarea și atacurile de cybersquatting asupra Reporteri fără Frontiere
  7. COMBATEREA SLAPP-URILOR: AVANSAREA PROTECȚIILOR LEGALE PENTRU JURNALIȘTI ÎN EUROPA
  8. IMPUNITATEA: JUSTIȚIA AMÂNATĂ ESTE JUSTIȚIE NEGATĂ
    • Cazuri pe Platformă referitoare la impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor
    • Vladyslav Yesypenko trebuie eliberat

Cuprinsul reflectă structura principală a raportului și subliniază secțiunile dedicate recomandărilor, analizei situației actuale, aniversării de 10 ani a Platformei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, precum și aspectelor legate de amenințările și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în Europa.


Platforma pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor

Vezi de asemenea 



Educație pentru Cetățenie Digitală: Expoziție tematică in contextul #DCEY2025


În perioada 5 februarie - 5 mai 2025, Centrul Pro-European al BNRM (CPESC) organizează expoziția cu genericul "Educație pentru Cetățenie Digitală", în contextul declarării anului 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025) și în cadrul Zilelor Siguranței pe Internet 2025.

Scopul principal
al expoziției este de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța educației digitale, de a promova competențe digitale responsabile și de a sprijini inițiativele educaționale care contribuie la formarea cetățenilor activi și implicați în societatea digitală.

Expoziția este preconizată pentru elevi, studenți, profesori, părinți, factori de decizie, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și publicul larg, având drept obiectiv creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța utilizării responsabile a tehnologiilor digitale.



Expoziția tematică include cărți și publicatii din Colecția CPESC și BNRM, materiale informative, resurse digitale, exemple de bune practici europene și materiale educaționale care informeaza publicul despre inițiativele europene în domeniul educației pentru cetățenie digitală si promovează un comportament responsabil în mediul digital, implicarea activă în comunitatea digitală.
Materialele expoziției sunt divizate în urmatoarele compartimente



  • Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale 
  • 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!
  • Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală

În primul compartiment Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale sunt reflectate documentele oficiale, publicațiile și studiile de referință ale Consiliului Europei, cea mai importantă Organizație pan-europeană care joacă un rol esențial în promovarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept în mediul digital. Având în vedere impactul semnificativ al internetului asupra societății moderne, această instituție dezvoltă standarde și politici menite să protejeze libertățile individuale și să asigure un internet sigur, deschis și accesibil tuturor.



Pe rafturile expoziției pot fi depistate, în format fizic sau cu acces prin QR coduri cele mai importante Convenții elaborate în acest domeniu, Strategii privind educația digitală și combaterea dezinformării pentru a proteja utilizatorii împotriva manipulării și abuzurilor online, recomandări ale Comitetului Miniștilor, Ghiduri privind drepturile omului pentru platformele online și furnizorii de servicii de internet, pentru a încuraja respectarea standardelor democratice.


Consiliul Europei a adoptat, la 17 mai 2024, primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială - Convenția-cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială și Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept. De asemenea, în cadrul organizației sunt elaborate multiple studii prin care Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane, care includ: Dezinformarea, dificultatea în combaterea răspândirii informațiilor false care afectează democrația; Supravegherea în masă și protecția vieții private, care presupune păstrarea echilibrului între securitate și respectarea drepturilor fundamentale; Cyberbullying și siguranța online în contextul creșterii cazurilor de hărțuire online; Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, care constituie amenință crescânde la adresa infrastructurii digitale critice; Accesul inegal la internet, care se manifestă în diferențele dintre state și regiunile subdezvoltate în ceea ce privește conectivitatea și educația digitală.

Prin aceste acțiuni, Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane.

Pentru a face față acestor provocări, este esențial ca cetățenii să fie educați și să dețină competențe care le permit să navigheze în mod responsabil și etic în mediul digital. Recunoscând această necesitate, miniștrii educației din Statele membre ale Consiliului Europei au decis să declare anul 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală.


Vizitatorii acestei expoziții vor putea descoperi în Compartimentul 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!,  informații despre Scopul și Obiectivele Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală, Grupurile-țintă, Subiectele principale și Resursele informaționale și didactice elaborate pentru a susține elevii, învățătorii, părinții, factorii de decizie, reprezentații societății civile în planificarea și desfățurarea activităților. 






Pentru a proteja drepturile copiilor în mediul digital, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat Ghidurile pentru respectarea, protejarea și îndeplinirea drepturilor copilului în mediul digital, care există și într-o versiune prietenoasă pentru copii. Noul Manual completează aceste ghiduri, sprijinind elaborarea politicilor de către factorii de decizie pentru tratarea concretă a drepturilor și protecției online a copiilor. Acesta va asista la formularea cadrelor și politicilor naționale, precum și la oferirea de orientări interpretative și practice pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor online.





Resurse/Publicații CoE  https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/02/educatie-pentru-cetatenie-digitala.html



Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală



Agenda digitală pentru Europa

Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, influențează profund peisajul nostru societal. Aceste inovații au redefinit modul în care comunicăm, facem cumpărături și accesăm informații online, devenind esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Agenda digitală europeană pentru perioada 2020-2030 are în vedere aceste schimbări. Ea acordă prioritate creării unor spații digitale sigure, asigurării unei concurențe loiale pe piețele digitale și consolidării suveranității digitale a Europei, în concordanță cu dubla tranziție, digitală și verde.


Tehnologia digitală transformă viețile cetățenilor. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

Comisia Europeană este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030

Educația digitală

UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.


Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) este o inițiativă de politică reînnoită a Uniunii Europene (UE), care stabilește o viziune comună asupra unei educații digitale de înaltă calitate, favorabile incluziunii și accesibile în Europa și care urmărește să sprijine adaptarea sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.

Prin intermediul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, UE sprijină adaptarea durabilă și eficace a sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.







Resurse/Publicații  UE  link
Revenim cu detalii


Expoziția poate fi vizitată în spațiul expozițional al Centrului Pro-European de servicii și comunicare, etajul 3, bloc central (str. 31 august 1989, 78A).





CoE: e-publicații: Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice

Toolkit for history classes – Debunking fake news and fostering critical thinking / María Sabiote, González Marcos, Rebollo Fidalgo, Alfonso Cebrián Rey, Félix González Chicote, Cosme J. Gómez Carrasco, Juan Ramón Moreno Vera, Jairo Rodríguez Medina, Pedro Miralles Martínez. - Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 158 p. - (Accesat la 12.03.2025).

ISBN 978-92-871-9512-8
Disponibilhttps://rm.coe.int/histolab-toolkit-for-history-classes-web-pdf/1680b22b08

Prin intermediul HISTOLAB, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au elaborat un set de instrumente pentru identificarea și demontarea știrilor false în orele de istorie, în colaborare cu grupul de cercetare DICSO (Universitatea din Murcia, Spania). Acest set include 11 activități educaționale, menite să dezvolte competențe în analiza informațiilor istorice, recunoașterea știrilor false și a discursului instigator la ură din perspectivă istorică.

Pentru a evalua eficiența acestor activități și a setului de instrumente în ansamblu, a fost conceput un curs de formare pentru profesori, care le permite acestora să implementeze activitățile în propriile lor clase.

În ultimele două decenii, utilizarea internetului și a rețelelor sociale a permis un acces mai larg și mai rapid la informație în întreaga lume. Totuși, acest progres a deschis și calea pentru dezinformare, manipulare, știri false și propagandă politică. Fiecare industrie, instituție și individ a trebuit să se adapteze acestui flux de informații nesigure, iar multe organizații au început să adopte noi politici și să emită recomandări despre cum să gestioneze această nouă realitate.

Publicația „Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice” reprezintă un răspuns coordonat al Uniunii Europene și al Consiliului Europei la acest fenomen. Acest set de instrumente este o resursă destinată profesorilor de istorie, pentru a-i ajuta să îi învețe pe elevi cum să analizeze și să pună la îndoială știrile false, utilizând surse și teme istorice care leagă trecutul de prezent.

Setul de instrumente este în concordanță cu valorile și prioritățile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, deoarece ambele instituții lucrează de ani de zile pentru a atrage atenția asupra pericolelor cauzate de dezinformare și manipularea istoriei.

Acest ghid a fost conceput pentru a-i ajuta pe profesori să le arate elevilor nu doar cum să recunoască știrile false, ci și de ce au fost create și cine sunt comunitățile minoritare care sunt cel mai adesea ținta acestor informații manipulate.

Setul de instrumente include 11 activități educaționale:

  1. Dezbaterea asupra rolului Spaniei în comerțul transatlantic cu sclavi
  2. Propaganda de război: scufundarea navei Maine, 1898
  3. Gripa spaniolă sau gripa din 1918? Informații influențate de efortul de război
  4. Propaganda de război: fabricile de cadavre germane în Primul Război Mondial (1914-1918)
  5. Boicotul Jocurilor Olimpice din 1936
  6. Știri false despre refugiați: primirea exilaților republicani în Franța, februarie 1939
  7. Știri false despre mișcarea sufragetelor
  8. Rolul dezinformării în consolidarea statelor totalitare: Uniunea Sovietică sub Stalin
  9. Memoria și istoria Holocaustului: Dovezi și negare
  10. Holocaustul romilor
  11. Utilizarea dezinformării împotriva migranților în timpul referendumului privind Brexit-ul
Educația în spiritul valorilor democratice, evaluarea credibilității surselor și formarea profesorilor și elevilor pentru recunoașterea narativelor manipulate sunt cele trei direcții principale ale acestui set de activități, având scopul de a învăța cum să demontăm știrile false și discursul instigator la ură prin istorie.

Mai mult

 VEZI DE ASEMENEA

Istorii comune pentru o Europă fără linii de demarcaţie
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Pandemiile și catastrofele naturale reflectate în predarea istoriei:
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Învățarea istoriei, înrădăcinarea democrației
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-invatarea-istoriei.html
Raport general privind situația predării istoriei în Europa
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-raport-general-privind.htm
Colecţii: H.1.1 Educaţie primară, medie, extraşcolară

Cautare in

Traduceti