Faceți căutări pe acest blog

Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale


Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

Rezoluția 2654 (2026)
(adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 23 aprilie 2026, în cadrul sesiunii de primăvară a APCE)
  1. Adunarea Parlamentară subliniază că drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un factor fundamental pentru inovare și investiții în diverse sectoare industriale.

  2. Adunarea apreciază faptul că industriile culturale și creative constituie o forță economică semnificativă în Europa, având milioane de angajați. Aceste industrii depind de legislația privind drepturile de autor pentru protejarea drepturilor și intereselor autorilor și ale altor titulari de drepturi, precum și pentru remunerarea creațiilor și contribuțiilor lor.

  3. Adunarea recunoaște că apariția erei inteligenței artificiale a generat un set de probleme deosebit de complexe pentru sectorul creativ.

  4. Pentru a alimenta sistemele lor dependente de date, companiile de IA extrag date de pe internet fără permisiune prealabilă și fără a remunera creatorii de conținut, pe baza unor prevederi legislative care nu sunt nici clare, nici adecvate scopului.

  5. Antrenarea IA presupune realizarea de copii în diferite etape: de la colectarea inițială a datelor de pe internet și crearea, publicarea online și descărcarea seturilor de date, până la antrenarea propriu-zisă și utilizarea modelului rezultat. Aceste copii, dacă sunt protejate prin drepturi de autor, constituie acte de reproducere și ar necesita autorizarea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor în care sunt acoperite de excepții sau limitări legale.

  6. Adunarea constată că legislația actuală a Uniunii Europene nu oferă o soluție adecvată acestei probleme. Așa-numitele excepții pentru „minarea textelor și datelor” (TDM), adoptate înainte de apariția IA generative, plasează responsabilitatea asupra titularilor de drepturi de a se retrage din această excepție și nu prevăd nicio formă de remunerare.

  7. Există, de asemenea, îndoieli privind aplicabilitatea acestor excepții la IA generativă, în special deoarece acestea trebuie să respecte articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29/CE, care prevede că excepțiile se aplică doar în „anumite cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală a operei și nu prejudiciază în mod nejustificat interesele legitime ale titularilor de drepturi”.

  8. Adunarea subliniază că acest mediu juridic avantajează în mod special companiile din SUA și China. Fără condiții echitabile, inovația și concurența în Europa vor avea de suferit, iar disparitățile existente în ceea ce privește bogăția și puterea vor fi amplificate. Sistemul juridic actual nu este capabil să corecteze aceste dezechilibre, întrucât autoritățile de reglementare și competitorii mai mici nu dispun de resursele financiare necesare pentru a egala cheltuielile juridice ale marilor companii tehnologice. În plus, procedurile judiciare nu sunt adecvate pentru a aborda bunuri publice precum informația de încredere și infrastructura digitală sau externalități precum dezinformarea și daunele de mediu.

  9. În special, sustenabilitatea ecosistemului media de știri poate fi pusă în pericol din cauza valorii economice imediate și efemere a conținutului jurnalistic. Litigiile îndelungate nu reprezintă o soluție eficientă pentru pierderea veniturilor atunci când platformele utilizează acest conținut fără o remunerație corectă. În timpul proceselor, platformele pot genera venituri din publicitate și își pot consolida poziția pe piață, în timp ce editorii pierd venituri irecuperabile pe termen lung.

  10. Capacitățile impresionante ale IA generative de a crea conținut nou ridică și alte probleme legate de drepturile de autor.

  11. Există o dezbatere juridică în curs privind posibilitatea protejării prin drepturi de autor a operelor create cu ajutorul IA și privind titularul acestor drepturi. Deși este evident că un sistem IA nu poate deține drepturi, este posibil să fie necesară o analiză de la caz la caz pentru a stabili dacă o persoană fizică poate fi considerată autorul unei opere create cu ajutorul IA.

  12. În orice caz, conținutul generat de IA pe baza unor materiale protejate poate încălca drepturile de reproducere, comunicare și punere la dispoziția publicului ale titularilor de drepturi.

  13. Conținutul generat de IA destinat inducerii în eroare (deepfake-urile) reprezintă un motiv major de îngrijorare. Deși nu sunt în mod inerent dăunătoare și pot avea utilizări legale (de exemplu, parodia), acestea pot fi folosite pentru dezinformare, manipularea opiniei publice în procesele electorale și pot încălca drepturile la personalitate prin utilizarea imaginii și vocii unei persoane, afectând în mod deosebit minorii.

  14. Având în vedere aceste aspecte, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să adopte o abordare de reglementare echilibrată, care să armonizeze drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu se realizeze în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzurilor. În acest sens, statele ar trebui în special:

14.1 să clarifice în legislația națională că excepțiile privind drepturile de autor, precum cele referitoare la minarea textelor și datelor, nu se aplică antrenării sistemelor de IA;

14.2 să semneze și să ratifice Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept și să asigure măsuri adecvate de transparență și supraveghere;

14.3 să oblige furnizorii de IA să dezvăluie datele de antrenare;

14.4 să introducă prezumția că sistemele comerciale de IA au fost antrenate pe materiale protejate în lipsa transparenței;

14.5 să introducă reguli de remunerare echitabilă și să sprijine schemele de licențiere colectivă;

14.6 să instituie mecanisme obligatorii de arbitraj în caz de eșec al negocierilor;

14.7 să impună etichetarea clară a conținutului generat de IA;

14.8 să declare ilegală distribuirea neautorizată a imitațiilor digitale realiste ale caracteristicilor personale;

14.9 să protejeze artiștii împotriva utilizării neautorizate a prestațiilor generate de IA;

14.10 să promoveze educația media și civică pentru dezvoltarea gândirii critice în raport cu IA.

  1. Adunarea solicită furnizorilor de IA să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenare și să manifeste deschidere și bună-credință în dialogul cu titularii de drepturi.

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

Publicat de
Etichete: , , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Cautare in

Traduceti