Cărţile unesc Europa: Intrări noi (CoE): Politici culturale europene

În Sala de lectură a Centrului Pro-european de Servicii şi Comunicare (et.3, sediul central, BNRM) pot fi consultate cele mai noi şi mai importante publicaţii ale Consiliului Europei în domeniul culturii, prezentate la ediţia din 2015 a SIC şi intrate în colecţiile Centrului, datorită suportului oferit de Oficiul Consiliului Europei în Republica Moldova, cu ocazia celebrării celei de-a 20-a aniversări de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. 

*    *    *

H.2.1/2006 CU Cultures culinaires d'Europe : identité, diversité et dialogue / Conseil de l'Europe. Direction générale de l'éducation, de la culture et du patrimoine, de la jeunesse et du sport. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2006. - 526 p. : ill.- 92-871-5783-9.

Nu este nimic banal atunci când vine vorba de alimentaţie. Studierea culturilor culinare şi a istoriei acestora oferă o perspectivă asupra schimbărilor sociale, politice și economice generale în societate. Prezenta culegere de articole reflectă multe dintre cele mai importante etape care au fost parcurse de 40 de ţări europene şi, în acest sens, este o carte istorică, care celebrează colorat o parte extrem de bogată a patrimoniului nostru cultural. Gusturile și mirosurile bucutăriei tradiţionale ale unei ţări sunt, pentru fiecare dintre noi, o cale concretă de acces la memoria sa colectivă. Bucatele sunt, de asemenea, una dintre cele mai simple și mai directe modalități de promovare a dialogului între culturi.

Această carte oferă o introsprectivă excelentă în sensul culturii alimentare și va fi de interes pentru oricine care dorește să exploreze diversitatea patrimoniului nostru cultural european. Consiliul Europei a publicat această lucrare privind patrimoniul cultural al continentului nostru pentru celebrarea celei de-a 50a aniversări a Convenţiei culturale europene. Această abordare, în acelaşi timp savuroasă şi instructivă, a legăturilor dintre istorie, cultură şi alimentaţie, demonstrează cum aceste elemente au influenţat şi au definit tradiţiile culinare ale diferitor societăţi. Mai mult decât o carte de bucate, este o călătorie gastronomică în inima diversităţii culturale a Europei, completată cu reţete simple, fotografii şi imagini şi, totodată, o sursă preţioasă de documentare pentru persoane interesate de studierea alimentaţiei, patrimoniului şi diversităţii culturale. Ea oferă răspunsuri clare la multe întrebări. Versiunea engleză a publicaţiei a devenit laureat al premiului "Gourmand World Cookbook Awards 2005".

*    *    *

H.2.1/2015 WI. The wider benefits of investment in cultural heritage. Case studies in Bosnia and Herzegovina and Serbia. - Strasbourg : Council of Europe 2015. - 106 p. - 978-92-871-8072-8.

În ultimul deceniu zeci de investiții au fost făcute în monumente culturale şi situri istorice din țările din Europa de Sud-Est, în conformitate cu principiile Procesului de la Ljubljana iniţiat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei. Deşi nu a fost demonstrat anterior, totuşi investiţiile în patrimoniul cultural produc de fapt dividende pentru economiile locale și îmbunătăţesc calitatea vieţii comunităţilor. Această carte are la bază o acţiune-pilot efectuată de Unitatea de Cercetare privind Europa de Sud-Est la Institutul European de la Scoala de Economie și Științe Politice din Londra. În publicaţie este dezvoltată o metodologie pentru colectarea de probe necesare pentru a monitoriza și a evalua beneficiile mai largi produse de investițiile în patrimoniul cultural

Publicaţia prezintă rezultatele unui studiu asupra şase proiecte implementate în Bosnia-Herţegovina şi Serbia. Sunt identificate provocările la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă - și modul în care acestea pot fi îndeplinite, - precum și beneficiile, atât directe, cât și indirecte, care pot apărea în urma dezvoltării și valorificării siturilor de patrimoniu cultural și creșterea influenței lor asupra durabilității economiei locale și asupra calității de viață.

Pe baza studiilor de caz detaliate, cartea oferă o imagine de ansamblu asupa principalelor provocări cu care se confruntă patrimoniului cultural în Europa de Sud-Est dintr-o perspectivă pan-europeană și analizează cadrul instituțional și de politici pentru reabilitarea durabilă eficientă.

Se încheie cu o evaluare a lecțiilor învățate din studiul prezentat și face câteva sugestii pentru a genera beneficii mai mari din investițiile viitoare în patrimoniul cultural al Europei de Sud-Est

*    *    *
 

H.2.3/2015 CU Cultural routes management, from theory to practice : Step-by-step guide to the Council of Europe Cultural Routes. - Strasbourg : Council of Europe 2015. - 207 p. - 978-92-871-7691-2. [Accesat : 16.02.2021]

Disponibil : https://rm.coe.int/gestion-des-itineraires-culturels-de-la-theorie-a-la-pratique/168098b061

H.2.3/2015 GE Gestion des itinéraires culturels: de la théorie à la pratique. - Strasbourg: Conseil de l'Europe, 2015. - 220 p. - 978-92-871-7938-8.

În 1987, Declaraţia de la Santiago de Compostela a pus fundamentul primei Rute culturale a Consiliului Europei, subliniind importanţa identităţilor noastre europene care sunt bogate, diverse şi colorate. În prezent, Acordul parţial extins al Consiliului Europei cu privire la rutele culturale (APE) acoperă 29 de itinerarii care reunesc cultura şi patrimoniul de-a lungul Europei. 

Rutele culturale sunt în acelaşi timp instrumente puternice care pot servi atât la promovarea, cât şi la păstrarea acestor identităţi culturale comune şi diverse. Acestea reprezintă modele de cooperare culturală pe teren, şi o sursă importantă de învăţare a identităţii şi cetăţeniei prin intermediul unei experienţe participative ale culturii. Începând cu Ruta europeană a culturii megalitice şi monumentelor sale construite acum 6000 de ani, până la Ruta Atrium a arhitecturii regimurilor totalitare, fiecare itinerar cultural conţine elemente ale trecutului nostru care ajută să înţelegem prezentul şi să privim cu încredere în viitor. 

Rutele culturale sunt şi un motor al turismului cultural tematic în regiuni mai puţin cunoscute ale continentului, contribuind astfel la dezvoltarea economică şi la stabilitatea socială din Europa.

Publicaţia, fiind un prim ghid pornind de la concepţia până la gestionarea rutelor culturale ale Consiliului Europei, constituie un instrument de referinţă important pentru operatorii itinerarelor, pentru cei care desfăşoară proiecte, pentru studenţi şi cercetători în domeniul turismului cultural şi în cele conexe. Ghidul abordează într-un mod exhaustiv convenţiile pertinente ale Consiliului Europei, co-crearea, finanţarea şi guvernarea. Sunt examinate toate aspectele unei Rute culturale care a evoluat spre un sistem exemplar de cooperare transnaţională durabilă, dovedindu-şi valoarea în calitate de foaie de parcurs pentru dezvoltarea socioeconomică, promovarea patrimoniului cultural şi comunicarea între generaţii.

Acordul parţial al Consiliului Europei cu privire la Rutele culturale este rodul cooperării Consiliului Europei cu Marele Ducat al Luxemburgului şi Uniunea Europeană. Tot mai multe organizaţii, cum ar fi Organizaţia Mondială a Turismului a Naţiunilor Unite, se alătură acestui proiect.,

*    *    * 

H.2.4/2014 HE Heritage for development in South-East Europe : new visions and perceptions of heritage through the Llubljana Process / Council of Europe. Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2014. - 204 p. - 978-92-871-7873-2

Articolele incluse în această carte reprezintă, pentru prima dată într-o ediţie tipărită, o imagine de ansamblu comparativă sistematică a politicii patrimoniului cultural și impactul său, mai ales în domeniul patrimoniului imobil, cum ar fi siturile arheologice şi istorice, din Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, “Fosta republică Iugoslavă a Macedoniei”, Muntenegro, România şi Serbia.

Studiile se axează pe deceniul 2003-2013 care a urmat revoltele traumatice și de multe ori violente asociate cu căderea comunismului. Aceeași perioadă a văzut, de asemenea, o schimbare în politica Uniunii Europene și a Consiliul Europei în sprijinul politicilor în domeniul patrimoniului cultural din regiune, care a condus la lansarea "Procesului de la Ljubljana: reabilitarea patrimoniului nostru comun".

Provocările au trecut treptat de la încurajarea profesioniștilor să adopte standarde europene și realizarea potențialului patrimoniului de a construi punți între popoare și de a promova reconcilierea, spre evidenţierea beneficiilor sale largi în calitate de catalizator al dezvoltării economice pentru economia locală și calitatea vieții cetățenilor.

Teoreticieni și practicieni vor înțelege mai bine valoarea patrimoniului cultural și specificitatea politicilor culturale de patrimoniu din Europa de Sud-Est, precum și faptele esenţiale, viziunea, contextul și impactul Procesului de la Ljubljana.

Acest lucru va încuraja evaluarea politicilor publice existente, precum și promovarea și afirmarea patrimoniului cultural în cadrul unei noi "culturi a dezvoltării".

*    *    *

H.2.4/2009 FU Funding the architectural heritage : a guide to policies and examples / Council of Europe. Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2009. - 198 p. - 978-92-871-6498-8.

H.2.4/2010 FI Financement du patrimoine architectural : politiques et pratiques / Conseil de l'Europe. - Strasbourg : Editions du Conseil de l'Europe, 2010. - 210 p. - 978-92-871-6815-3. 

Ce sisteme ar putea fi utilizate pentru mobilizarea de resurse financiare pentru conservarea, restaurarea, reabilitarea și gestionarea patrimoniului arhitectural integrat din zonele supuse regenerării? Acest ghid își propune să ofere informații privind diferite mecanisme de finanțare, resurse financiare și sisteme de management utilizate în Europa și în America de Nord în scopul dezvoltării practicilor eficiente. Analiza este ilustrată prin exemple referitoare la cele trei tipuri principale de măsuri financiare: subvenţiile (ajutoare de grant), împrumuturile şi stimulentele fiscale, precum şi la modalităţile de încurajare a sponsorizărilor din partea persoanelor particulare sau întreprinderilor. De asemenea, sunt examinate alte metode de colectare a fondurilor, inclusiv donații de servitute și fonduri de dotare, loterii, contracte de concesiune, venituri din exploatarea monumentelor, transferul autorizat de drepturi de construcţie și dezvoltare, susţinerea acordată de organizațiile internaționale, cum ar fi World Monuments Fund, Banca Mondială, Bănca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Uniunea Europeană. Ghidul oferă o analiză suplimentară a rolului organizaţiilor non-profit şi altor organizaţii care operează în beneficiul patrimoniului arhitectural, cum ar fi organizaţiile cu fonduri de rulment, trusturi caritabile, fundaţii de patrimoniu şi societăţi cu răspundere limitată.

 *    *    *

H.2.4/2011 GU Guidance on the development of legislation and administration systems in the field of cultural heritage: 2nd ed. / Council of Europe. Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2011. - 131 p. - 978-92-871-6922-8.

H.2.4/2011 OR Orientations pour le développement de législations et de systèmes de gestion du patrimoine culturel: 2ème éd., / Conseil de l'Europe. Direction de la culture et du patrimoine culturel et naturel. - Strasbourg : Editions du Conseil de l'Europe, 2011. - 140 p. - 978-92-871-6921-1.

Ce legi ar trebui să adopte statele pentru a-şi proteja și a promova patrimoniul cultural? Ce fel de sisteme administrative ar putea fi puse în aplicare pentru a gestiona cel mai eficient politicile privind patrimoniul cultural? Acest document de orientare revizuit și extins își propune să ofere informații privind bunele practici în trei domenii principale: patrimoniul arhitectural, patrimoniul arheologic și patrimoniul mobil. În scopul definirii mecanismelor juridice şi instituţionale sunt luate în consideraţie abordările integrate ale conservării, în special cele care ţin cont de conceptul global al dezvoltării durabile şi necesitatea unui angajament comunitar. Această publicaţie se înscrie în seria lansată în 2000 privind subiecte de interes general, pe baza experienței dobândite prin proiecte pilot în diferite țări, și pusă la dispoziția tuturor celor implicați în domeniul patrimoniului în statele membre ale Consiliului Europei.

*   *   *


H.2.4/2008 IN Integrated management tools in South East Europe  / Council of Europe. Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage. - Strasbourg : Council of Europe, 2008. - 283 p. - 978-92-871-6264-9.

Ca parte a Planului de consolidare a capacităților instituționale, care este prima dintre cele trei componente ale Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural și Natural din Sud-Estul Europei lansat în 2003, a fost organizată o "dezbatere bazată pe tema transnațională", care a fost structurată în baza unei evaluării a cererilor din țările/regiunile care participă la Programul Regional: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Muntenegru, România, Serbia și "fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". Rezultatele acestei dezbateri au fost publicate în trei volume din seria patrimoniului european.

Primul volum vizează legislaţia şi politicile curente din domeniul patrimoniului şi invocă necesitatea unei analize aprofundate a anumitor zone cheie în care au apărut dificultăți la etapa implementării. Prezenta publicaţie reprezintă al doilea volum, care acoperă instrumentele de management integrat al patrimoniului cultural și natural, în sensul larg al termenului (conceptul de "mediu cultural"). Acest volum leagă împreună cele trei subiecte-cheie identificate anterior: Sistemele de documentare; Integrarea dimensiunii patrimoniului în mediul, documente de planificare regională şi de dezvoltare a orașelor; Permise, controale și sancțiuni legate de activitatea de conservare a patrimoniului. Accentul în această a doua etapă a rămas pe conceptul de bază de "conservare integrată" a patrimoniului cultural și natural.

Al treilea volum analizează modul în care consolidarea patrimoniului cultural și natural poate contribui la punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare durabilă.

*   *   *

H.2.4/2009 GU Guidance on inventory and documentation of the cultural heritage / Council of Europe. Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2009. - 134 p. - 978-92-871-6557-2.

Un management îmbunătățit al patrimoniului și includerea patrimoniului în planificarea și procesele de dezvoltare durabilă necesită inventariere și documentare. Fiind mai mult decât nişte simple unelte științifice recomandate în cadrul acordurilor internaționale, inventarierea și documentarea joacă un rol strategic. Complexitatea elementelor de patrimoniu care trebuie să fie inventariate și interacțiunea lor cu mediul nostru de viață de zi cu zi necesită o definire clară și armonizarea practicilor la nivel european. Prin activităţile sale desfăşurate în anii 1960, Consiliul Europei a contribuit la stabilirea bazelor metodologice pentru inventarierea patrimoniului arhitectural, arheologic și mobil. Eforturile de a sistematiza procesul a venit ca răspuns la înţelegerea extinsă a patrimoniului, și astăzi noi considerente ne conduc la abordarea unor astfel de noțiuni ca grupuri de patrimoni. Orientările propuse în această publicaţie reflectă activitatea desfășurată până în prezent și oferă o bază pentru viitoarele cercetări. Aceasta face parte dintr-o serie produsă în cadrul Programului de Cooperare și Asistență Tehnică de prezentare a experienţei rezultată din proiectele implementate de Consiliul Europei.

*   *   *

G.9/2013 IN The intercultural city step by step : practical guide for applying the urban model of intercultural integration  / Council of Europe. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2013. - 114 p. -  978-92-871-7631-8.


G.9/2013 CI La cité interculturelle pas à pas : guide pratique pour l'application du modèle urbain de l'intégration interculturelle / Council of Europe. - Strasbourg : Editions du Conseil de l'Europe, 2013. - 120 p. - 978-92-871-7640-0.


Majoritatea ţărilor din Europa, dar şi din restul lumii se confruntă cu dificultăţi legate de migraţiile internaţionale şi de integrarea minorităţilor. Oraşelor le aparţine, în primul rând, să conceapă şi să implementeze politici care ar favoriza coeziunea comunitară şi ar prezenta diversitatea culturală mai curând ca un factor de dezvoltare decât o ameninţare.

Acest ghid este destinat responsabililor municipali şi practicienilor care doresc să obţină beneficii de pe urma proiectului-pilot al oraşelor interculturale, dirijat de către Consiliul Europei şi Comisia Europeană, pentru dezvoltarea unei abordări interculturale a gestionării diversităţii şi integrării.

Această abordate are la bază experienţa zecilor de oraşe care şi-au reorientat politicile şi şi-au reorganizat administrarea pentru a garanta egalitatea şanselor şi a face din diversitate un avantaj. Publicaţia indică etapele de urmat şi măsurile de adoptat care să contribuie la elaborarea unei strategii interculturale şi care să asigure monitorizarea implementării sale. Sunt prezentate elementele unei asemenea strategii prin analize, sugestii şi exemple de practici ale diferitor oraşe europene. Un oraş care se angajează pe calea oraşelor interculturale trebuie să fie încrezut şi inventiv pentru a adapta, eventual, acţiunile şi conceptele generale descrise în acest ghid circumstanţelor locale. Prin urmare, acest ghid nu este un manual de instruire, dar mai curând o agendă cu notiţe care ar ajuta oraşele în măsura în care ele îşi vor crea propriul itinerar.