UE: e-publicatii - Educaţia civică în Europa

Educaţia civică în Europa=Citizenship education in Europe
/Comisia Europeană ,  EACEA Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură. . -   Bruxelles, 2012. - 141 p.

„Educația civică le oferă elevilor cunoștințele, deprinderile și valorile necesare pentru a se putea implica activ în societate. Trebuie să încurajăm acest lucru, căci participarea activă stă la baza valorilor democratice ale Europei. De asemenea, trebuie să punem mai mult accent pe formarea cadrelor didactice în acest domeniu, astfel încât copiii să fie inspirați să devină cetățeni activi”.

Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret

Raportul „Educația civică în Europa”, compilat pentru Comisie de către rețeaua Eurydice, ia în considerare 31 de țări europene – statele membre ale UE, Islanda, Norvegia, Croația și Turcia. El oferă o privire de ansamblu asupra modului în care au evoluat în ultimii ani politicile și măsurile din domeniul educației civice. 

Raportul furnizează o imagine generală asupra a cinci subiecte principale:

 1) scopurile și organizarea programei de învățământ; 2) participarea elevilor și părinților la activitățile școlii; 3) cultura școlii și participarea elevilor în societate; 4) apreciere și evaluare; 5) sprijinul acordat cadrelor didactice și directorilor de școală. Raportul pune, de asemenea, în evidență progresele realizate, acolo unde sunt evidente, de la studiul Eurydice pe aceeași temă din 2005. Anul de referință este 2010-2011.

DESCARCATI RAPORTUL

Raportul constă în cinci capitole, fiecare tratând un aspect diferit al educaţiei civice din şcoală în Europa.

Exemplele specifice de politici şi practici naţionale sunt prezentate cu un tip de litere mai mici pentru a le diferenţia de textul principal. Aceste exemple oferă ilustraţii practice ale afirmaţiilor generale făcute în studiul comparativ sau ele pot contribui la discuţie oferind detalii naţionale specifice. Exemplele pot arăta şi excepţii de la ceea ce este considerat drept tendinţă generală în anumite state. 

Capitolul 1 oferă o prezentare generală a statutului educaţiei civice în cadrul curriculei şi liniilor directoare de la nivel central şi analizează abordările de predare recomandate pentru acest domeniu de studiu. Prevederea poate îmbrăca fie forma unei materii dedicate de sine stătătoare sau a unei discipline şcolare distincte (cu denumiri diferite de la un stat la altul), un subiect integrat în cadrul altor discipline (cum sunt istoria, geografia etc.) sau o temă inter-curriculară care poate fi inclusă în toate disciplinele şcolare. Apoi, este analizat timpul de predare recomandat pentru materiile distincte destinate educaţiei civice. Ulterior, capitolul tratează obiectivele principale şi conţinutul educaţiei civice aşa cum sunt incluse în documentele directoare de la nivel central. În final, acesta oferă infomaţii cu privire la opiniile profesorilor în ceea ce priveşte educaţia civică şi cetăţenească, în baza rezultatelor Studiului Internaţional referitor la Educaţia Civică şi Cetăţenească (International Civic and Citizenship Education Study – ICCS) din anul 2009.

 Capitolul 2 se axează pe oportunităţile pentru elevi şi părinţi de a participa la administrarea şcolii, ca aspect al organizării şcolare care poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor cetăţeneşti. Capitolul oferă o analiză aprofundată a reglementărilor şi recomandărilor oficiale în ceea ce priveşte mecanismele pentru implicarea elevilor şi a părinţilor în administrarea şcolii, cum ar fi reprezentarea lor în consilii la nivel de clasă şi în organisme de conducere a şcolii. Sunt puse în perspectivă reglementări şi recomandări oficiale cu date despre nivelul actual al participării elevilor la alegerile şcolare şi la luarea deciziilor în cadrul şcolii, în baza rezultatelor din SICC 2009. Capitolul oferă şi informaţii asupra existenţei bunei practici în promovarea implicării elevilor în administrarea şcolii şi a programelor de formare pentru a sprijini participarea părinţilor. 

 Capitolul 3 continuă să trateze modul în care elevii aplică cetăţenia activă şi democratică în cadrul şi dincolo de contextul şcolar. Capitolul analizează dacă statele încurajează promovarea acţiunii civice printre elevi şi valorile civice/democratice prin intermediul vieţii şi culturii şcolare. Acesta examinează şi explică modul în care statele individuale încurajează participarea elevilor în societate, inclusiv în cadrul comunităţii locale. În final, acesta oferă informaţii despre oportunităţile de participare a elevilor în activităţile comunitare orientate civic din statele europene, pe baza datelor din SICC 2009. Accentul din 

Capitolul 4 se pune pe evaluarea atât a prevederilor, cât şi a rezultatelor educaţiei civice. Acesta tratează sprijinul pentru profesori în vederea testării elevilor în domeniul educaţiei civice, în special cu privire la instrumentele menite să faciliteze evaluarea participării active a elevilor în viaţa şcolară şi în societate. Acesta examinează şi în ce măsură realizările elevilor în cadrul educaţiei civice sunt luate în considerare în cazul deciziilor privitoare la tranziţia elevului la următorul nivel de educaţie. Acest capitol analizează dacă problemele referitoare la cetăţenie sunt sau nu luate în considerare în cadrul evaluării şcolare. Şi, în cele din urmă, examinează procesele de monitorizare utilizate de-a lungul ultimilor zece ani pentru a evalua performanţa sistemelor naţionale de învăţământ după cum se raportează la prevederile educaţiei civice.  

Capitolul 5 explorează calificările şi sprijinul pentru două grupuri cheie în implementarea educaţiei civice: profesorii şi directorii şcolari. Acesta tratează calificările necesare pentru a preda educaţia civică şi oferă exemple ale unei game largi de programe pentru dezvoltare profesională continuă (DPC) referitoare la educaţia civică din Europa. De asemenea, acesta analizează rolul directorilor şcolari şi cercetează dacă aceştia au beneficiat de vreo formare specifică pentru a-i ajuta să implementeze educaţia civică în şcoală. 

În anexă, sunt disponibile descrieri ale principalelor trăsături ale iniţiativelor naţionale pentru încurajarea participării elevilor în activităţi din societate orientate civic. În plus, pe site-ul web Eurydice sunt incluse informaţii din diverse ţări privind principalele reforme din educaţia civică întreprinse începând cu anul 2005