UE:intrari noi - Publicatii ale IPRE

Publicatiile au fost donate BNRM de către Iulian Groza, Directorul Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) cu prilejul participării dânsului la Lectia interactivă "Beneficiile Acordului de asociere dintre UE și RM", organizată de CPESC

341.2 / R-22       IV-58546

Raportalternativ Nr. 2 Trimestrul I-III 2017 Sinteza și Recomandări [Text tipărit] : Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - UE PNAIAA II (2017-2019) : 22 decembrie 2017, IPRE / Iulian Groza, Iulian Rusu, Stanislav Ghilețchi [et al.] . ─ [Chişinău] : S. n., 2017, - 20 p.

Antetitlu : Institutul pentru Politici și Reforme Europene

Disponibil la:  http://ipre.md/wp-content/uploads/2017/12/Final_Raport-Alternativ-de-progres-II_PNAIAA_IPRE_22.12.2017.pdf

Scopul prezentului Raport Alternativ este de a oferi o evaluare independentă a rezultatelor înregistrate în implementarea angajamentelor Acordului de Asociere în conformitate cu obiectivele setate în PNAIAA II (2017-2019), în special pe parcursul primului Trimestru al anului 2017. În acest sens, raportul include o evaluare cantitativă, completată de o estimare a efortului de implementare, precum și o analiză calitativă a domeniilor cheie cu efect amplificator care vizează fiecare din cele cinci Titluri ale PNAIAA monitorizate.
În cadrul analizei calitative autorii au luat în considerație ultimele evoluții înregistrate până la 15 decembrie 2017. Metodologia de evaluare este anexată la prezentul Raport (Anexa 1).
Așadar, în cadrul prezentului raport au fost analizate 390 de măsuri ale PNAIAA monitorizate în perioada Trimestrului I-III al anului 2017 și anume: 212 de măsuri cu termen limită – Trimestrul III,
2017 și 150 de măsuri cu termen continuu de realizare (2017-2019). De asemenea, au fost contabilizate și 28 de măsuri care au avut un termen limită ce depășește Trimestrul III al anului 2017, dar au fost
realizate înainte de termen.
Rezultatele evaluării cantitative arată o rată de realizare a PNAIAA de 34.1%, ceea ce înseamnă că doar puțin peste o 1/3 din acțiunile planificate au fost îndeplinite în perioada de referință. Cele mai multe rezultate se atestă în implementarea măsurilor corespondente al Titlului V (ZLSAC), fiind înregistrată o rată de realizare de 43,6%, urmat de Titlul VI (Asistența financiară și dispoziții antifraudă) – cu o rată de 34.5% și Titlul IV (Cooperarea economică și sectorială) – cu o rată de 33.9%. Cele mai puține rezultate se atestă la Titlul III (Justiție, Libertate și Securitate).         

327    IV-58541

Upgrading the Eastern Partnership: Policy Recommendations for the 2017 Eastern Partnership Summit”/ Leonid Litra , Irakli Porchkhidze, Iulian Groza. - 2017. - 12 p.

Disponibil la : http://ipre.md/2017/10/23/policy-recommendations-for-the-2017-eastern-partnership-summit/ 

 This paper is the result of the discussions of the Eastern Partnership (EaP) Think Tank Forum, held in Chișinău on September 21-23, 2017. For more details about the EaP Think Tank Forum please see www.ipre.md/eapttf2017. The authors have drawn on the discussions from the EaP Think Tank Forum and added further insights on the future of the Eastern Partnership ahead of the upcoming EaP Summit in Brussels. 

 Acest document a fost elaborat în urma discuțiilor din cadrul Forumul Parteneriatului Estic al Centrelor de Cercetare (EaP Think Tank Forum), care s-a desfășurat în perioada 21-23 septembrie 2017 în premieră la Chișinău.

Documentul este împărțit în mai multe capitole și conține recomandări legate de aspectele strategice, politice și de securitate cu care se confruntă țările Parteneriatului Estic, dar și proiecte de acțiuni livrabile pentru anul 2020, legate de dezvoltarea economică, consolidarea instituțiilor și buna guvernare, dar și intensificarea dialogului și cooperării cu Uniunea Europeană.
Autorii documentului sunt de părere că UE ar trebui să mențină o politică deschisă și să trimită un mesaj clar țărilor asociate ale Parteneriatului Estic cu privire la perspectivele de integrare europeană. De asemenea, UE are nevoie de o abordare pe termen lung nu doar pentru asigurarea stabilității, ci și pentru crearea unui mediu adecvat pentru sustenabilitatea sa în regiunea Parteneriatului Estic, concentrându-se asupra eforturilor continue de transformare internă. De aceea, UE ar trebui să regândească modul în care sunt cheltuiți banii în cadrul Parteneriatului Estic, găsind un echilibru mai bun între sprijinul bugetar și cel bazat pe proiecte. Astfel, al UE ar trebui să aloce o parte din fondurile provenite din sprijinul bugetar, doar dacă acestea vor fi urmate de reforme.

328.1 / R-95       IV-58544

RUSU, Iulian; TOMA, Bianca Republica Moldova în afara corupției - Lecții învățate din experiența României  / Iulian Rusu, Bianca Toma . ─ Chişinău : Konrad-Adenauer-Stiftung, 2017. - 30 p. - (Policy Paper).

Antetitlu : Institutul pentru Politici și Reforme Europene

   [Accesat la 28.06.2018]

Disponibil la : 

http://ipre.md/2017/10/23/raportul-republica-moldova-in-afara-coruptiei-lectii-invatate-din-experienta-romaniei/

https://cni.md/sites/default/files/documente/Republica-Moldova-in-afara-Coruptiei_lectii-invatate-din-experienta-Romaniei.pdf

Raportul include o analiză a politicilor anti-corupție ale României și Republicii Moldova, dar și un set de recomandări cu caracter legislativ și instituțional pentru îmbunătățirea luptei cu corupția în Republica Moldova care ia în calcul experiența României. Potrivit autorilor studiului, experiența României în lupta contra corupției a demonstrat că s-a reușit implementarea unor procese ireversibile care au oferit în final un mecanism de luptă contra corupției, indiferent de apartenența politică sau de grup a persoanelor pasibile de răspundere penală pentru acte de corupție, iar sistemul justiției a fost suficient de stabil la diverse tentative de a bloca procesele de eradicare a acestui fenomen grav din societatea română. 

Vezi de asemenea: 

http://cpescmd2.blogspot.com/2016/06/bv-publicatii-privind-integrarea.html