UE: Intrări noi - Nivelul intermediar al administrației în țările europene

351 / N-72   III-125678

Nivelul intermediar al administrației în țările europene  / Coord. de către : Torbjorn Larsson [et al.] . ─ Chişinău : Institutul European de Administrație Publică, 2002. - 464 p.

Bibliogr. Bibliogr. la sf. art.

Această lucrare este consacrată „nivelului intermediar" al administraţiei publice din 16 ţări europene (15 din cadrul Uniunii Europene + Norvegia). Accentul se pune pe „regiuni", administraţia teritorială de stat şi structurile intercomunale. Se analizează legătura dintre aceste trei tipuri de structuri, precum şi relaţiile dintre nivelul intermediar şi nivelurile central şi local. în acest cadru, studiul atrage atenţia în mod special asupra dimensiunilor juridice, politice, administrative şi economice (fiscalitatea, subvenţiile).

Lucrarea este de asemenea un ecou la dezbaterile ce au loc în prezent vizavi de nivelul intermediar al administraţiei din diferite ţări luând în considerare şi rezervând un loc important faptului dacă a modificat sau nu integrarea europeană profunzimea acestor dezbateri şi dacă a implicat schimbări fundamentale în organizarea şi funcţionarea nivelului intermediar în aceste ţări.

Studiul redă un tablou în care apare o structură tot mai complexă a nivelului intermediar din numeroase ţări cu apariţia a noi unităţi. De asemenea, vom vedea formându-sc în numeroase rânduri structuri noi în timp ce parlamentele, entităţile vechi rămân pe locurile lor. Deci, nivelul intermediar pare a releva la ora actuală un avantaj al conduitei de afaceri a statului, avându-se în vedere crearea unei reţele, în care guvernarea se sprijină pe ierarhie şi control; este vorba despre o evoluţie de armonizare bazată pe idei şi ambiţii menite să consolideze entităţile autodministrative, evoluţie care este deseori în conflict cu principiile de bază ale democraţiei.

Desfăşurarea generală a evenimentelor sesizată la ora actuală în majoritatea absolută a ţărilor studiate este însoţită de dezbateri animate în jurul chestiunilor privind modalitatea de organizare şi de reformă a nivelului intermediar de administrare. în astfel de ţări cum ar fi Suedia, Norvegia, Portugalia, Grecia şi Marea Britanic, unde nivelul intermediar prezenta în trecut un interes scăzut, în ultimii ani, se discută destul de mult în această privinţă. Integrarea europeană influenţează de asemenea aceste discuţii dat fiind faptul că marile oraşe şi regiuni sunt în prezent favorizate de vizibilitatea lor crescândă în ochii instituţiilor europene. Cu alte cuvinte, aceste discuţii au declanşat deja proiecte de reformare prin toată Europa şi, fără îndoială, stau la baza unor noi schimbări în v iitor.

UE: Intrări noi - Octombrie 2016