 |
Premiul Uniunii Europene pentru literatura urmăreşte să atragă atenţia asupra
noilor talente şi să promoveze publicarea cărţilor acestora în diferite ţări,
celebrând, în acelaşi timp, diversitatea culturală europeană.
Din 2009 Comisia Europeană, Federația Europeană a Vânzătorilor de Carte,
Consiliul European al Scriitorilor și Federația Europeană a Editorilor
onorează cei mai buni scriitori noi sau emergenți din Uniunea Europeană.
În fiecare an juriile naționale din 12 state nominalizează autorii
câștigători, astfel încât toate cele 36 de țări sunt reprezentate o dată
la 3 ani. Fiecare câștigător intră în posesia unui cec în valoare de 5
000 de euro și beneficiază de oportunitatea de a i se traduce cartea în
cel puțin 2 limbi de circulație internațională, promovându-se
astfel scriitorii și operelor acestora dincolo de granițele țării din
care provin.
Câștigătorii sunt selectați
de către jurii naționale din țările participante la programul cultural
al UE „Europa Creativă”, printre care se numără și câteva țări din afara
UE.
Acest program a primit o
mărire de buget de 9 % pentru perioada 2014-2020, suma totală care îi
este alocată ridicându-se în prezent la 1,46 miliarde de euro. Banii vor
servi la finanțarea traducerii a 4 500 de cărți și la promovarea, peste
hotare, a peste 250 000 de artiști și oameni de cultură.
Programul sprijină industria
de carte și sectorul editorial, care contribuie cu 23 de miliarde de
euro la PIB-ul UE și oferă 135 000 de locuri de muncă. Din păcate,
sectoarele rămân fragmentate din punct de vedere lingvistic și se
confruntă cu noi provocări legate de expansiunea mass-mediei digitale.
2021
2018 - Cea de-a 10-a aniversare a Premiului Uniunii Europene pentru literatură
2011/2010
-Kalin Terziyski (Bulgaria)- „E cineva care să te
iubească”- 16 povestiri scurte care surprind misterele vieții unui
spațiu urban. Marele oraș descris în carte nu este unul pe care l-am
recunoaște neapărat, e un oraș dintr-un basm. Povestirile inițiază o
nouă tradiție în proza bulgară de urbanism uman și poetic.
-Tomáš Zmeškal (Cehia)- „O poveste de dragoste în scriere cuneiformă”- nuvela e deopotrivă istorie și poveste de dragoste care atinge prin principiile morale mituri și science fiction. Saga de familie, cu intrigă plasată în Cehoslovacia anilor 1940-1990, poate fi văzută și ca un colaj sau un mozaic, așa cum o portretizează chiar Zmeškal: „memorii, instantanee, gânduri suprimate, priviri nepotrivite, dorința de a uita, neputință, sânge pe buze, ruină, rămășițe, o rețea încâlcită a relațiilor, căderea axului meu”.
-Kostas Hatziantoniou (Grecia)- „Agrigento”- Agrigento este un oraș din Sicilia cu o istorie veche, deosebit de interesantă, care la o introspecție mai adâncă reflectă fațetele culturii sud-europene moderne. Aici se întâlnește un grup de oameni pentru care viața obișnuită nu e de ajuns. Având ca sursă de inspirație credința în cultura unei națiuni, scriitorul capturează toate forțele unei regiuni care luptă pentru a depăși stereotipurile și concepțiile ce o urmăresc. Rezultatul este un imn al Siciliei și al vieții reale pe care o ratăm atunci când ne predăm obsesiilor.
-Ófeigur Sigurðsson (Islanda)- „Jon”- nuvela exploatează un gol în biografia pastorului Jon Steingrimsson, personaj remarcabil în istoria Islandei, în cursul iernii teribile dintre anii 1755 și 1756, prezentându-l ca pe un tânăr care, adăpostit într-o peșteră, scrie scrisori soției însărcinate din Nord și primește primele raze ale Iluminării.
-Inga Zolude (Letonia)- „O alinare pentru copacul lui Adam”- colecție de povestiri ce reflectă diferite scene de viață din zone rurale și urbane ale Letoniei moderne a secolului XXI, chiar dacă câteodată e imposibil să identitifici spațiul și timpul. Inga Zolude le prezintă ca „o călătorie în profunzimile sufletului, o neînțelegere confuză a rostului vieții și morții, rușinea de a vorbi despre ele, blestemul de a păstra liniștea, respectul pentru morți și încercarea de a-i aduce înapoi, amintirea în propriile cuvinte, ca și cum m-am întâlnit cu spiritele lor, făcând loc acelor oameni pe porțile purgatoriului, raiului și iadului”.
-Iren Nigg (Liechtenstein)- „Aranjând locurile singur”- proză in texte de diferite mărimi, scenarii și personaje subordonate vieții ca o scenă, ce se schimbă permanent, în timp ce în procesul scrierii creative este întotdeauna „inima care îi e companion”.
-Immanuel Mifsud (Malta)- „In numele tatălui (și al fiului)”- romanul are ca sursă de inspirație jurnalul pe care autorul îl găsește la moartea tatălui, scris chiar de acesta în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Experiența în armata britanică, în care s-a înrolat la doar 19 ani și copilăria dificilă, trăită pe străzi și fără tată vor influența viața lui și a copiilor acestuia. Mifsud parcurge jurnalul scris atât de impersonal și simte necesară o reexaminare a vieții alături de tatăl său, o incursiune în emoții și semne ce depășesc fațadele.
-Andrej Nikolaidis (Muntenegru)- „Fiul” urmărește o noapte din viața unui erou anonim, un scriitor a cărui viață se destramă din neputința de a se adapta la noile timpuri și reguli. El înfruntă noaptea mediteraneană călduroasă în orașul Ulcing, unde se întâlnește cu o serie de personaje. Scriitorul declara: „încerc să merg acolo unde nu mergem în mod normal, să explorez adânc în inimă ceea ce ascundem de lume și de noi înșine”.
-Rodaan Al Galidi (Olanda)- „Autistul și porumbelul cărăuș” este povestea lui Geert, un băiat autist care își descoperă talentul de a construi viori din bucăți, pe care le vinde unui comerciant german, dezvoltând o afacere prosperă. Rodaan Al Galidi a dezvăluit că ideea acestui roman i-a survenit în urma unei vizite la magazinele de second-hand-uri de unde își cumpără toate hainele, cu excepția lenjeriei intime, descoperind și o vioară printre acestea. La fel ca SH-urile ce au în Olanda o lume a lor, așa și Geert își construiește o viață distinctă alături un porumbel cărăuș, care se întoarce tot timpul la el, autorul facilitând o incursiune fascinantă în mintea neobișnuită dar pură și inocentă a băiatului.
-Jelena Lengold (Serbia)- „Magicianul de la bâlci” surprinde povești de dragoste împlinită și neîmplinită, cu lucruri întâlnite în lumea de oriunde sau valori perceptibile doar în momente excepționale, trecând de la realism la crimă fictivă, thriller sau proză erotică. Lengold a scris Magicianul când avea între 40 și 50 de ani, fiind fascinată de schimbările experimentate de oameni la vârsta această, devenind o observatoare lucidă a detaliilor de minut și a emoțiilor subtile.
-Ciler Ilhan (Turcia)- „Exil” este o serie de monologuri ale diferitelor personaje reale sau fictive surprinzând conflicte, invazii, viol, iubire, politică, vecini, crime din onoare, cicluri de viață, demoni din interioul și exteriorul nostru, ignoranță, orori familiale, inocență și luptă pentru supraviețuire.
-Adam Foulds (Marea Britanie)- „Labirintul grăbit” este o încercare de a explora întrebările privind libertatea umană și integritatea. Poetul John Clare e încarcerat în 1840, cade în mreaja nebuniei și iluziile îl fac să creadă că e Byron, Robinson Crusoe sau Jack Randall. Foulds, care spera „ca acest premiu să-l aducă mai aproape de scriitorii și cititorii europeni”, își eliberează eroul, finalul cărții descriind lupta acestuia de a se întoarce acasă, fără a ști că iubita lui din copilărie murise în absența sa.
-Tomáš Zmeškal (Cehia)- „O poveste de dragoste în scriere cuneiformă”- nuvela e deopotrivă istorie și poveste de dragoste care atinge prin principiile morale mituri și science fiction. Saga de familie, cu intrigă plasată în Cehoslovacia anilor 1940-1990, poate fi văzută și ca un colaj sau un mozaic, așa cum o portretizează chiar Zmeškal: „memorii, instantanee, gânduri suprimate, priviri nepotrivite, dorința de a uita, neputință, sânge pe buze, ruină, rămășițe, o rețea încâlcită a relațiilor, căderea axului meu”.
-Kostas Hatziantoniou (Grecia)- „Agrigento”- Agrigento este un oraș din Sicilia cu o istorie veche, deosebit de interesantă, care la o introspecție mai adâncă reflectă fațetele culturii sud-europene moderne. Aici se întâlnește un grup de oameni pentru care viața obișnuită nu e de ajuns. Având ca sursă de inspirație credința în cultura unei națiuni, scriitorul capturează toate forțele unei regiuni care luptă pentru a depăși stereotipurile și concepțiile ce o urmăresc. Rezultatul este un imn al Siciliei și al vieții reale pe care o ratăm atunci când ne predăm obsesiilor.
-Ófeigur Sigurðsson (Islanda)- „Jon”- nuvela exploatează un gol în biografia pastorului Jon Steingrimsson, personaj remarcabil în istoria Islandei, în cursul iernii teribile dintre anii 1755 și 1756, prezentându-l ca pe un tânăr care, adăpostit într-o peșteră, scrie scrisori soției însărcinate din Nord și primește primele raze ale Iluminării.
-Inga Zolude (Letonia)- „O alinare pentru copacul lui Adam”- colecție de povestiri ce reflectă diferite scene de viață din zone rurale și urbane ale Letoniei moderne a secolului XXI, chiar dacă câteodată e imposibil să identitifici spațiul și timpul. Inga Zolude le prezintă ca „o călătorie în profunzimile sufletului, o neînțelegere confuză a rostului vieții și morții, rușinea de a vorbi despre ele, blestemul de a păstra liniștea, respectul pentru morți și încercarea de a-i aduce înapoi, amintirea în propriile cuvinte, ca și cum m-am întâlnit cu spiritele lor, făcând loc acelor oameni pe porțile purgatoriului, raiului și iadului”.
-Iren Nigg (Liechtenstein)- „Aranjând locurile singur”- proză in texte de diferite mărimi, scenarii și personaje subordonate vieții ca o scenă, ce se schimbă permanent, în timp ce în procesul scrierii creative este întotdeauna „inima care îi e companion”.
-Immanuel Mifsud (Malta)- „In numele tatălui (și al fiului)”- romanul are ca sursă de inspirație jurnalul pe care autorul îl găsește la moartea tatălui, scris chiar de acesta în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Experiența în armata britanică, în care s-a înrolat la doar 19 ani și copilăria dificilă, trăită pe străzi și fără tată vor influența viața lui și a copiilor acestuia. Mifsud parcurge jurnalul scris atât de impersonal și simte necesară o reexaminare a vieții alături de tatăl său, o incursiune în emoții și semne ce depășesc fațadele.
-Andrej Nikolaidis (Muntenegru)- „Fiul” urmărește o noapte din viața unui erou anonim, un scriitor a cărui viață se destramă din neputința de a se adapta la noile timpuri și reguli. El înfruntă noaptea mediteraneană călduroasă în orașul Ulcing, unde se întâlnește cu o serie de personaje. Scriitorul declara: „încerc să merg acolo unde nu mergem în mod normal, să explorez adânc în inimă ceea ce ascundem de lume și de noi înșine”.
-Rodaan Al Galidi (Olanda)- „Autistul și porumbelul cărăuș” este povestea lui Geert, un băiat autist care își descoperă talentul de a construi viori din bucăți, pe care le vinde unui comerciant german, dezvoltând o afacere prosperă. Rodaan Al Galidi a dezvăluit că ideea acestui roman i-a survenit în urma unei vizite la magazinele de second-hand-uri de unde își cumpără toate hainele, cu excepția lenjeriei intime, descoperind și o vioară printre acestea. La fel ca SH-urile ce au în Olanda o lume a lor, așa și Geert își construiește o viață distinctă alături un porumbel cărăuș, care se întoarce tot timpul la el, autorul facilitând o incursiune fascinantă în mintea neobișnuită dar pură și inocentă a băiatului.
-Jelena Lengold (Serbia)- „Magicianul de la bâlci” surprinde povești de dragoste împlinită și neîmplinită, cu lucruri întâlnite în lumea de oriunde sau valori perceptibile doar în momente excepționale, trecând de la realism la crimă fictivă, thriller sau proză erotică. Lengold a scris Magicianul când avea între 40 și 50 de ani, fiind fascinată de schimbările experimentate de oameni la vârsta această, devenind o observatoare lucidă a detaliilor de minut și a emoțiilor subtile.
-Ciler Ilhan (Turcia)- „Exil” este o serie de monologuri ale diferitelor personaje reale sau fictive surprinzând conflicte, invazii, viol, iubire, politică, vecini, crime din onoare, cicluri de viață, demoni din interioul și exteriorul nostru, ignoranță, orori familiale, inocență și luptă pentru supraviețuire.
-Adam Foulds (Marea Britanie)- „Labirintul grăbit” este o încercare de a explora întrebările privind libertatea umană și integritatea. Poetul John Clare e încarcerat în 1840, cade în mreaja nebuniei și iluziile îl fac să creadă că e Byron, Robinson Crusoe sau Jack Randall. Foulds, care spera „ca acest premiu să-l aducă mai aproape de scriitorii și cititorii europeni”, își eliberează eroul, finalul cărții descriind lupta acestuia de a se întoarce acasă, fără a ști că iubita lui din copilărie murise în absența sa.
2010
Castigatorii din 2010 sunt:
- Peter Terrin, De Bewaker (Santinela) - Belgia
- Myrto Azina Chronides, To Peirama (Experimentul) - Cipru
- Adda Djřrup, Den mindste modstand (Minima rezistenta)- Danemarca
- Tiit Alekseiev, Palveränd (Pelerinajul)- Estonia
- Riku Korhonen , Lääkäriromaani (Doctor roman)- Finlanda
- Goce Smilevski , !5AB@0B0 =0 83X4 (Sora lui Sigmund Freud) – Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei
- Iris Hanika, Das Eigentliche (Limita de jos) - Germania
- Jean Back, Amateur (Amator) - Luxemburg
- Razvan Radulescu, Teodosie cel Mic - Romania
- Nataša Kramberger, Nebesa v robidah: roman v zgodbah (Raiul intr-un rug de mure: roman in povestiri)- Slovenia
- Raquel Martínez-Gómez, Sombras de unicornio (Umbrele unicornului) - Spania
VEZI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu