UE: e-publicații - Bazele teoretice ale integrării europene

Beniuc, Valentin. Bazele teoretice ale integrării europene / Valentin Beniuc; USEM, Jean Monnet Chair EUTEC. – Chișinău: [S. n.], 2024 (Print-Caro). – 215 p.

Referinţe bibliogr.: p. 201-215 (116 tit.). – With the support of the Erasmus + Programme of the European Union

ISBN 978-5-85748-007-6.

[Accesat  20.11.2024]

Disponibil:

https://usem.md/uploads/files/Dep_RI/Jean%20Monnet/Proiectul%20Catedra%20JM%20-%20101047511%20-%20EUTEC/Publicatii/teoria_integrarii_europene.pdf

Monografia  constituie un studiu elaborat în baza analizei sistemice a literaturii de specialitate, ce reflectă procesul integrării europene din perspectiva multiplelor teorii și paradigme integraționiste, care în ansamblu constituie școala europeană a cercetării UE și formării cadrelor profesionale în domeniul managementului european. Lucrarea este destinată studenților, masteranzilor, doctoranzilor și celor interesați de integrarea europeană și relațiile internaționale. 

Prezenta lucrare, este structurată în 12 capitole și 31 subcapitole, în care sunt analizate cele mai relevante concepții, viziuni și abordări teoretico-practice cu privire la integrarea europeană și instituirea Uniunii Europene ca structură supranațională.

Capitolul de început al acestei lucrări se distinge printr-o abordare general-teoretică a categoriei de „integrare” și tipologizarea acestui proces, fiind axat pe principiul gândirii deductive – „de la general la particular” – de la procesele generale de integrare regională spre analiza esenței și formelor de integrare europeană.

 Pe baza analizei istorice și a continuității gândirii politice, în următoarele două capitole – „Integrarea politică a Uniunii Europene: viziuni teoretico-practice” și „Filosofia politică germană cu privire la Europa unită și școala teoretică franceză a integrării europene”, sunt elucidate premisele integrării politice ale Uniunii Europene, inclusiv prin prisma dimensiunii politico-militare, în baza filosofiei germane ca „izvor al ideilor politice de integrare europeană” și a continuității acestor idei prin viziunile politico-teoretice și realizările practice ale școlii franceze cu privire la integrarea europeană. 

În capitolele patru și cinci: „Integrarea europeană prin prisma abordării federative/ confederative” și respectiv „Categoria de „suveranitate” în teoria integrării europene”, autorul descrie concepția federalismului, locul și rolul acesteia în blocul teoretic cu privire la integrarea europeană, punând accentul pe dimensiunea instituțională a federalismului european. Problema este abordată într-un stil interdisciplinar, care se regăsește în toate compartimentele lucrării, avându-se în vedere analiza dreptului UE prin prisma relațiilor federative și a competențelor instituțiilor supranaționale. În acest sens, se acordă o atenție deosebită problemelor de suveranitate a Uniunii Europene și a statelor membre, inclusiv din perspectiva echilibrului instituțional și a problemei adoptării Constituției europene.

 În afara acestor viziuni teoretice de ordin general, în capitolele „Integrarea europeană prin prisma teoriilor „interguvernamentaliste” și „neofuncționaliste”; „Abordarea constructivistă și comunicațională a integrării europene”; „Viziuni și concepții cu referire la guvernanța Uniunii Europene”; „Analiza teoretică a „regionalismului” din perspectiva integrării europene” sunt abordate teoriile „interguvernamentalistă” și „funcționalistă / neofuncționalistă”; viziunile constructiviste și comunicaționale V prin prisma integrării europene; noțiunile de „guvernare pe mai multe niveluri” și „metoda coordonării transparente” ca model de guvernare post-modernistă a Uniunii Europene, care în opinia noastră, se potrivesc cu „regionalismul” ca model de guvernare europeană și obiect al teoriilor integraționiste.

 În capitolele „Diferențieri în procesul de integrare europeană: abordare teoretic-practică” și „Dimensiunea teoretică a identității europene”, discursul se axează pe abordarea caracterului diferențiat al integrării europene, iar în acest sens pe conceperea teoretică a dezvoltării UE ca structură ce însumează atât dimensiuni caracteristice statului, cât și cele ce definesc organizațiile internaționale. 

În acest context, sunt analizate unele aspecte teoretico-practice ale unității și identității europene, precum și unele procedee de consolidare a Uniunii Europene, cum ar fi, de exemplu, „metoda politizării” sau „politica memoriei”. 

Capitolul prin care se finalizează prezenta lucrare – „Studiile europene și formarea spațiului intelectual comun” – reflectă analiza proceselor de cercetare și studiere a Uniunii Europene, pregătirea specialiștilor în domeniu, modernizarea sistemului universitar în baza experiențelor acumulate în cadrul UE. Prin materialul factologic pus în discuție, se menționează că universitățile din Republica Moldova, integrate în rețeaua europeană de studii și cercetări europene, contribuie alături de alte instituții din țările Parteneriatului Estic, la realizarea multiplelor proiecte de integrare europeană, inclusiv prin formarea Centrelor UE, catedrelor Jean Monnet, organizarea școlilor de vară, conferințelor și seminarelor științifice, meselor rotunde și a diverselor dezbateri. În baza structurii expuse, care reprezintă conținutul prezentei lucrări, au fost expuse abordările general-teoretice cu privire la noțiunea de „integrare”, analiza izvoarelor teoretice europene și premisele integraționiste, precum paradigmele, teoriile, concepțiile și noțiunile de bază caracteristice metodologiei cercetării proceselor integraționiste, formării organizațiilor internaționale și structurilor supranaționale.

 

Din cuprins

1. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA PROCESELE INTEGRAȚIONISTE (CAZUL INTEGRĂRII EUROPENE
2. INTEGRAREA POLITICĂ A UNIUNII EUROPENE: VIZIUNI TEORETICO-PRACTICE 
3. FILOSOFIA POLITICĂ GERMANĂ CU PRIVIRE LA EUROPA UNITĂ ȘI ȘCOALA TEORETICĂ FRANCEZĂ A INTEGRĂRII EUROPENE . 
4. INTEGRAREA EUROPEANĂ PRIN PRISMA ABORDĂRII FEDERATIVE / CONFEDERATIVE 
5. CATEGORIA DE „SUVERANITATE” ÎN TEORIA INTEGRĂRII EUROPENE.
6. INTEGRAREA EUROPEANĂ PRIN PRISMA TEORIILOR INTERGUVERNAMENTALISTE ȘI NEOFUNCȚIONALISTE
7. ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ ȘI COMUNICAȚIONALĂ A INTEGRĂRII EUROPENE.
8. VIZIUNI ȘI CONCEPȚII CU REFERIRE LA GUVERNANȚA UNIUNII EUROPENE.
9. ANALIZA TEORETICĂ A „REGIONALISMULUI” DIN PERSPECTIVA INTEGRĂRII EUROPENE.
10. DIFERENȚIERI ÎN PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ: ABORDARE TEORETICO-PRACTICĂ.
11.  DIMENSIUNEA TEORETICĂ A IDENTITĂȚII EUROPENE
12.  STUDIILE EUROPENE ȘI FORMAREA SPAȚIULUI INTELECTUAL COMUN